Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, mentală și emoțională cauzată de stresul cronic, în special în contexte profesionale. Acest sindrom, care afectează din ce în ce mai multe persoane, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și performanței la locul de muncă. 

Ce este burnout-ul

Burnout-ul este definit ca o stare de epuizare intensă, cauzată de stresul prelungit și de cerințele excesive la locul de muncă sau în viața personală. Spre deosebire de oboseala temporară, burnout-ul se manifestă printr-o incapacitate de a face față provocărilor de zi cu zi și afectează în mod semnificativ sănătatea psihică și fizică. 

Prima utilizare a termenului „burnout” a fost făcută de psihologul Herbert Freudenberger în anii 1970, când a descris această stare la cei care lucrau în profesii din sistemul de sănătate, cum ar fi medicii sau asistentele.

Deși conceptul de burnout a fost menționat pentru prima dată în anii 1970, recunoașterea oficială a acestuia a avut loc treptat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus burnout-ul în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11) ca „fenomen profesional” în 2019, subliniind că este legat de munca profesională, dar nu este o afecțiune medicală. Această includere a marcat un pas important în validarea și standardizarea sindromului burnout ca o problemă globală de sănătate mentală.

Burnout-ul nu este recunoscut oficial ca un diagnostic separat în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5). Cu toate acestea, simptomele sale sunt adesea suprapuse cu alte tulburări, cum ar fi depresia sau tulburările de anxietate. DSM-5 recunoaște stresul cronic și epuizarea ca factori care pot contribui la tulburări de sănătate mentală, dar nu oferă un set clar de criterii pentru burnout în sine. 

Diagnosticarea burnout-ului se bazează în mare măsură pe evaluarea simptomelor clinice și a istoricului profesional al pacientului.

Cauzele sindromului de burnout la locul de muncă

1. Volumul excesiv de muncă
   Una dintre cele mai frecvente cauze ale burnout-ului este suprasolicitarea constantă la locul de muncă. Cerințele prea mari și sarcinile care depășesc capacitatea unei persoane de a le gestiona pot duce la o stare cronică de stres. Lipsa resurselor necesare pentru a îndeplini aceste sarcini agravează situația, contribuind la senzația de neputință și la pierderea motivației.
2. Lipsa controlului
   Sentimentul că nu ai control asupra deciziilor și modului în care îți îndeplinești sarcinile poate contribui major la apariția burnout-ului. Dacă angajații simt că nu au libertate de acțiune sau că nu își pot influența mediul de lucru, acest lucru generează frustrări, amplificând stresul și epuizarea.
3. Așteptări neclare sau contradictorii
   Atunci când sarcinile sau rolurile unui angajat nu sunt clar definite, se creează o stare de incertitudine. Așteptările neclare sau schimbările frecvente în cerințele jobului duc la confuzie și anxietate, creând o presiune constantă asupra angajatului.
4. Lipsa recunoașterii și a recompenselor
   O altă cauză a burnout-ului este lipsa recunoașterii eforturilor și a recompenselor pe măsura muncii depuse. Atunci când succesul și dedicarea nu sunt apreciate, angajații își pierd motivația și entuziasmul, ceea ce contribuie la scăderea satisfacției profesionale și la apariția burnout-ului.
5. Condițiile nefavorabile de muncă
   Un mediu de lucru disfuncțional sau toxic poate alimenta burnout-ul. Conflictul cu colegii sau superiorii, politica organizațională, lipsa susținerii din partea echipei sau condițiile precare de muncă pot fi factori care contribuie la epuizarea fizică și emoțională a angajaților.

Factori de risc pentru burnout

1. Perfecționismul
   Persoanele care au standarde foarte ridicate și își autoimpun să facă totul perfect sunt mai predispuse la burnout. Perfecționiștii tind să investească timp și energie excesivă în sarcini, ceea ce duce la epuizare și la lipsa unui echilibru între viața personală și profesională.
2. Personalitatea de tip A
   Aceasta este o trăsătură de personalitate caracterizată prin ambiție, competitivitate și nevoia constantă de realizare. Persoanele cu personalitate de tip A sunt mai vulnerabile la stres și burnout, deoarece tind să se implice în activități intense și să aibă dificultăți în a delega sarcinile.
3. Lipsa suportului social
   Persoanele care nu beneficiază de sprijin emoțional din partea colegilor, superiorilor sau familiei au un risc mai mare de a dezvolta burnout. Sentimentul de izolare și lipsa comunicării eficiente cresc șansele de epuizare.
4. Dezechilibrul între viața personală și profesională
   Atunci când timpul alocat muncii depășește cu mult timpul destinat vieții personale, riscul de burnout crește. Lipsa timpului pentru relaxare, hobby-uri și interacțiuni sociale poate duce la epuizare emoțională și fizică.
5. Confruntarea cu situații stresante prelungite
   Joburile care implică expunere constantă la stres sau situații de criză (cum ar fi lucrul în domenii precum sănătatea, educația sau serviciile de urgență) pot contribui semnificativ la dezvoltarea burnout-ului. Lipsa pauzelor și a resurselor pentru a face față acestor provocări amplifică riscul.

Manifestările burnout-ului

1. Epuizarea fizică și emoțională
   O manifestare cheie a burnout-ului este senzația de epuizare constantă, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Aceasta se traduce prin lipsa de energie, dificultatea de a face față sarcinilor zilnice și sentimentul că orice activitate devine copleșitoare.
2. Angoasă și cinism
   Persoanele care suferă de burnout dezvoltă deseori o atitudine negativă sau cinică față de muncă. Ele se simt deconectate emoțional de activitățile lor profesionale și își pierd motivația, devenind detașate și critice față de colegi sau organizație.
3. Scăderea performanței și a productivității
   Burnout-ul afectează în mod direct capacitatea de a lucra eficient. Persoanele afectate au dificultăți în a se concentra, iau decizii mai greu și nu reușesc să își îndeplinească sarcinile cu aceeași eficiență ca înainte. Productivitatea scade semnificativ, iar erorile sunt mai frecvente.
4. Probleme de sănătate fizică
   Burnout-ul poate avea efecte și asupra sănătății fizice. Simptomele frecvente includ dureri de cap, tulburări digestive, insomnie și un sistem imunitar slăbit. Pe termen lung, burnout-ul poate duce la probleme de sănătate mai grave, cum ar fi hipertensiunea arterială sau bolile cardiovasculare.
5. Detașarea emoțională
   O altă manifestare a burnout-ului este lipsa de implicare emoțională în activitățile zilnice. Persoana afectată simte o deconectare față de cei din jur, devine apatică și își pierde interesul față de relațiile profesionale și personale.

Stadiile burnout-ului

1. Entuziasmul inițial
   În primul stadiu, angajații sunt de obicei motivați și entuziasmați de muncă. Acesta este un stadiu în care angajații tind să se implice cu pasiune, asumându-și sarcini suplimentare și depășind orele de muncă. În acest stadiu, semnele de burnout nu sunt vizibile, dar angajații își epuizează treptat resursele de energie.
2. Stadiul de stagnare
   Pe măsură ce sarcinile și presiunile cresc, entuziasmul inițial începe să scadă. În acest stadiu, persoana simte că eforturile sale nu mai duc la rezultate satisfăcătoare și apare frustrarea. Energie scade treptat, iar epuizarea devine mai vizibilă.
3. Frustrarea și apatia
   Acesta este stadiul în care burnout-ul devine mai evident. Persoana începe să dezvolte o atitudine negativă față de muncă, devine cinică și își pierde complet motivația. Sarcinile de zi cu zi par greu de realizat, iar frustrarea continuă se manifestă prin iritabilitate, conflicte cu colegii sau evitarea responsabilităților.
4. Epuizarea completă
   În stadiul final, angajatul este complet epuizat, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Capacitatea de a face față stresului este minimă, iar simptomele burnout-ului devin cronice. În acest stadiu, persoana poate dezvolta tulburări de sănătate mentală, precum depresia, și poate necesita intervenție medicală sau psihologică.

Diagnosticarea sindromului de burnout

Diagnosticarea sindromului de burnout nu este simplă, deoarece acesta nu este recunoscut ca o afecțiune medicală distinctă în toate clasificările internaționale. Burnout-ul este inclus în ICD-11 (Clasificarea Internațională a Bolilor) ca un „fenomen profesional”, dar nu ca o tulburare psihiatrică. În DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale), burnout-ul nu apare ca un diagnostic separat, dar simptomele sale sunt adesea corelate cu depresia, tulburările de anxietate sau tulburările de stres. Din acest motiv, diagnosticarea corectă se bazează pe o evaluare complexă a simptomelor fizice, emoționale și comportamentale.

Evaluarea începe de obicei cu o discuție aprofundată cu un medic sau psiholog pentru a înțelege mai bine istoricul profesional, expunerea la stres și manifestările curente ale pacientului. Simptomele cheie ale burnout-ului includ epuizarea fizică și emoțională, detașarea față de muncă și scăderea performanței. De asemenea, pot fi efectuate teste psihometrice, cum ar fi Maslach Burnout Inventory, pentru a măsura nivelul de epuizare emoțională și de detașare.

Un aspect esențial în diagnosticarea burnout-ului este eliminarea altor posibile afecțiuni medicale sau psihice care ar putea avea simptome similare, cum ar fi depresia majoră sau tulburările de somn. Este necesară o abordare multidisciplinară, implicând atât evaluări psihologice, cât și analize fizice, pentru a exclude alte cauze, cum ar fi afecțiunile tiroidiene sau anemia, care pot contribui la simptomele de epuizare.

Opțiuni de tratament pentru burnout

1. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
   Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai utilizate metode pentru tratamentul burnout-ului. Aceasta ajută pacienții să identifice și să modifice gândurile și comportamentele care contribuie la stresul cronic. Prin învățarea unor tehnici eficiente de gestionare a stresului și a timpului, pacienții pot restabili un echilibru între viața personală și profesională.
2. Psihoterapia
   Psihoterapia poate ajuta la explorarea cauzelor emoționale ale burnout-ului și la dezvoltarea unor strategii de gestionare a epuizării emoționale. Aceasta oferă suport emoțional și poate aborda problemele legate de perfecționism, anxietate sau sentimentele de neputință asociate cu burnout-ul.
3. Neurofeedback
   Terapia prin neurofeedback este o opțiune neinvazivă care ajută la reglarea activității cerebrale prin monitorizarea undelor cerebrale și ajustarea acestora în timp real. Aceasta poate fi eficientă în reducerea simptomelor de stres și anxietate, contribuind la o stare generală de relaxare și la îmbunătățirea capacității de concentrare.
4. Tehnici de relaxare și meditație
   Meditația, yoga și exercițiile de respirație pot reduce semnificativ simptomele de burnout, ajutând la îmbunătățirea sănătății mintale și a bunăstării generale. Aceste tehnici promovează relaxarea, reduc stresul și îmbunătățesc controlul emoțional.
5. Sprijin social
   Angajarea într-o rețea de sprijin social – fie că este vorba despre familie, prieteni sau grupuri de suport – poate avea un efect benefic asupra recuperării din burnout. Comunicare deschisă și sprijinul emoțional din partea celorlalți ajută la reducerea senzației de izolare.
6. Modificarea mediului de lucru
   O schimbare a programului de lucru, reducerea volumului de muncă sau negocierea unor condiții mai flexibile pot ajuta la reducerea stresului profesional. De asemenea, delegarea responsabilităților și organizarea eficientă a timpului sunt esențiale pentru prevenirea recăderilor.
7. Medicația
   În cazurile severe, când burnout-ul este asociat cu depresie sau anxietate, medicii pot recomanda medicație pentru a ajuta la gestionarea simptomelor. Totuși, medicația este adesea considerată un tratament temporar, complementar metodelor terapeutice neinvazive.

Complicații asociate cu sindromul de burnout

1. Complicații fizice
   Burnout-ul poate avea un impact direct asupra sănătății fizice, ducând la boli cardiovasculare, hipertensiune, dureri cronice de cap, migrene și tulburări digestive. Stresul cronic slăbește sistemul imunitar, crescând riscul de infecții și de alte afecțiuni medicale grave. De asemenea, lipsa somnului și epuizarea prelungită pot agrava problemele de sănătate existente.
2. Complicații psihologice
   În plan psihologic, burnout-ul poate duce la depresie, anxietate și tulburări de somn. Persoanele afectate pot resimți o pierdere profundă a sensului și a satisfacției în viața personală și profesională, ceea ce poate duce la o deteriorare semnificativă a calității vieții. În cazurile severe, burnout-ul poate favoriza gândurile suicidare sau comportamentele autodistructive.
3. Impactul asupra vieții profesionale
   Burnout-ul are consecințe semnificative în viața profesională. Scăderea performanței, dificultățile de concentrare și pierderea interesului pentru muncă pot duce la conflicte cu colegii, rateuri profesionale și chiar pierderea locului de muncă. De asemenea, poate afecta perspectivele de avansare în carieră, creând un cerc vicios de frustrare și epuizare.
4. Impactul asupra vieții personale
   Pe lângă efectele asupra carierei, burnout-ul influențează negativ relațiile personale. Persoanele afectate devin adesea iritabile și retrase, având dificultăți în menținerea relațiilor apropiate. Stresul acumulat poate duce la conflicte familiale și la izolarea socială, amplificând sentimentele de singurătate și neputință.

Sfaturi pentru a preveni burnout-ul

1. Stabilește limite clare între muncă și viața personală
   Învață să deconectezi activitățile profesionale de cele personale. Asigură-te că acorzi suficient timp pentru relaxare și hobby-uri, iar după orele de muncă, evită verificarea constantă a e-mailurilor și apelurilor profesionale.
2. Gestionează eficient timpul și sarcinile
   Prioritizează sarcinile zilnice și evită multitasking-ul. Împarte proiectele mari în pași mai mici și realist realizabili. Învață să delegi responsabilitățile și să ceri ajutor atunci când este nevoie.
3. Cultivă practici de autocontrol emoțional și de relaxare
   Includerea în rutina zilnică a unor practici de meditație, yoga sau exerciții de respirație profundă poate ajuta la reducerea nivelului de stres. Aceste tehnici te pot ajuta să rămâi centrat și să previi acumularea tensiunii emoționale.
4. Caută sprijin social
   Fă-ți timp pentru a petrece momente de calitate cu familia și prietenii. Construirea unei rețele de sprijin emoțional te va ajuta să gestionezi mai bine stresul și să previi epuizarea emoțională.
5. Ai grijă de sănătatea fizică
   Un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și un somn adecvat, poate reduce riscul de burnout. Sănătatea fizică este strâns legată de cea emoțională, iar îngrijirea corpului contribuie la reziliența în fața stresului.

Dacă te simți copleșit de stres și epuizare, nu ignora semnele burnout-ului. Terapia prin neurofeedback este o soluție neinvazivă și eficientă, care te poate ajuta să-ți regăsești echilibrul emoțional și să reduci stresul cronic. Contactează-ne astăzi pentru a afla cum neurofeedback-ul te poate sprijini în recuperarea ta și cum putem să îți oferim sprijinul de care ai nevoie. Nu lăsa burnout-ul să îți afecteze calitatea vieții!

Referințe

• Kratzke, I.M., Campbell, A., Yefimov, M.N., Mosaly, P.R., Karthik Adapa, Meltzer-Brody, S., Farrell, T.M. and Mazur, L.M. (2021). Pilot Study Using Neurofeedback as a Tool to Reduce Surgical Resident Burnout. Journal of the American College of Surgeons, [online] 232(1), pp.74–80. doi:https://doi.org/10.1016/j.jamcollsurg.2020.08.762.
• ‌Keynan, J.N., Cohen, A., Jackont, G., Green, N., Goldway, N., Davidov, A., Meir-Hasson, Y., Raz, G., Intrator, N., Fruchter, E., Ginat, K., Laska, E., Cavazza, M. and Hendler, T. (2018). Electrical fingerprint of the amygdala guides neurofeedback training for stress resilience. Nature Human Behaviour, [online] 3(1), pp.63–73. doi:https://doi.org/10.1038/s41562-018-0484-3.
• ‌Hafeez, Y., Ali and Malik, A. (2016). Neurofeedback training content for treatment of stress. [online] ResearchGate. Available here .
• ‌Kratzke, I.M., Campbell, A., Yefimov, M.N., Mosaly, P.R., Adapa, K., Meltzer-Brody, S., Farrell, T.M. and Mazur, L.M. (2021). Pilot Study Using Neurofeedback as a Tool to Reduce Surgical Resident Burnout. Journal of the American College of Surgeons, [online] 232(1), pp.74–80. doi:https://doi.org/10.1016/j.jamcollsurg.2020.08.762.