Depresia: ce este, cauze, simptome, diagnostic și opțiuni de tratament

Femeie tanara deprimata

Depresia este o tulburare mentală severă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Deși termenul „depresie” este adesea folosit în viața de zi cu zi pentru a descrie o stare de tristețe temporară, depresia clinică este mult mai complexă și persistentă. În acest articol, vom explora în profunzime ce este depresia, cauzele sale, tipurile existente, simptomele, diagnosticul și opțiunile de tratament.

Ce este depresia?

Depresia este o tulburare mentală caracterizată prin schimbări profunde în starea de spirit, gânduri și comportament. Este mai mult decât o reacție normală la evenimentele dificile din viață și poate afecta capacitatea unei persoane de a funcționa în viața de zi cu zi. Depresia clinică este diagnosticată atunci când simptomele persistă timp de cel puțin două săptămâni. Este important să se sublinieze că depresia poate afecta pe oricine, independent de vârstă, sex sau statut socio-economic, și că a căuta ajutor și tratament adecvat sunt pași esențiali pentru a gestiona și depăși această tulburare mentală, având în vedere impactul semnificativ pe care îl poate avea asupra calității vieții și funcționării individuale.

Cauzele depresiei

Cauzele depresiei sunt complexe și pot implica o combinație de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu. Printre acestea se numără:

  • Predispoziția genetică: Persoanele cu istoric familial de depresie au un risc mai mare de a dezvolta această tulburare.
  • Dezechilibre chimice cerebrale: Schimbările în nivelurile de neurotransmițători, cum ar fi serotonină și dopamină, pot contribui la depresie.
  • Evenimente traumatice: Experiențele traumatice, precum pierderea unei persoane dragi sau un eveniment de viață stresant, pot declanșa depresia.
  • Stresul cronic: Situațiile stresante prelungite la locul de muncă sau în viața personală pot contribui la dezvoltarea depresiei.
  • Probleme hormonale: Dezechilibrele hormonale, cum ar fi cele asociate cu sarcina sau menopauza, pot influența starea de spirit.

Tipuri de Depresie:

Există mai multe tipuri de depresie:

  • Depresia majoră: cunoscută și sub denumirea de tulburare depresivă majoră sau tulburare depresivă unipolară, reprezintă una dintre formele severe ale depresiei și este caracterizată de simptome intense și persistente care afectează profund funcționarea zilnică a unei persoane. Această formă de depresie poate afecta o gamă largă de domenii ale vieții, inclusiv relațiile interpersonale, performanța la locul de muncă, starea generală de sănătate și calitatea vieții.
  • Tulburare depresivă persistentă: Cunoscută și sub numele de distimie, reprezintă o formă cronică și mai ușoară de depresie care poate persista timp de cel puțin doi ani. Această tulburare afectivă poate influența în mod semnificativ calitatea vieții unei persoane, chiar dacă simptomele pot fi mai ușoare în comparație cu depresia majoră
  • Tulburare afectivă sezonieră: TAS reprezintă o formă specifică de depresie recurentă, caracterizată de schimbări sezoniere ale stării de spirit. Această tulburare mentală apare de obicei în timpul sezonului rece, iar simptomele sale pot persista până în primăvară sau vară. Principala cauză a tulburării afective sezoniere pare să fie legată de schimbările de lumină solară și de ritmul circadian.
  • Depresie bipolară: cunoscută și sub denumirea de tulburare afectivă bipolară (TAB), este o tulburare mentală caracterizată de schimbările extreme ale stării de spirit, cuprinzând perioade de manie sau hipomanie și episoade de depresie. Această condiție complexă poate avea un impact semnificativ asupra vieții individului și poate varia în intensitate și frecvență. Include o stare persistentă de tristețe, pierderea interesului sau plăcerii în activități, modificări în greutate și apetit, insomnie sau hipersomnie, agitație sau letargie, sentimente de inutilitate și gânduri suicidale. Persoanele cu depresie bipolară pot experimenta o scădere semnificativă a nivelului de energie și o dificultate în desfășurarea activităților zilnice.
  • Depresia postnatală: este o afecțiune mentală care afectează un număr semnificativ de femei după naștere. Această tulburare, cunoscută și sub denumirea de depresie postpartum, poate apărea în primele săptămâni sau luni după nașterea unui copil și se caracterizează prin simptome de depresie, anxietate și stres, care pot avea un impact semnificativ asupra capacității mamei de a se adapta la noul rol și responsabilitățile maternității.
  • Depresia psihotică: este o formă severă de depresie care implică simptome psihotice, precum halucinații și iluzii, pe lângă simptomele tipice ale depresiei majore. Este o afecțiune serioasă care poate afecta în mod semnificativ gândirea, percepția și comportamentul unei persoane, amplificând impactul și suferința asociată cu depresia obișnuită.
  • Tulburarea disforică premenstruală (PMDD): este o afecțiune medicală caracterizată prin simptome intense și debilitante care apar în mod ciclic înainte de începerea menstruației unei femei. Aceasta este o formă severă de sindrom premenstrual (PMS) și afectează în mod semnificativ starea de bine și funcționarea zilnică a femeilor care suferă de această tulburare.
  • Depresia situațională: cunoscută și sub numele de depresie reactivă, este o formă de depresie care se dezvoltă în urma unui eveniment stresant sau traumă. Acest tip de depresie poate apărea ca o reacție normală la circumstanțe dificile și poate varia în funcție de intensitatea și durata evenimentului stresant.

 

Simptomele Depresiei:

Semnele depresiei pot varia, dar includ, de regulă:

  • Stare persistentă de tristețe sau anxietate.
  • Pierderea interesului sau plăcerii în activități obișnuite.
  • Schimbări în greutate sau apetit.
  • Insomnie sau hipersomnie.
  • Agitație sau letargie.
  • Sentimente de inutilitate sau vinovăție.
  • Dificultăți de concentrare sau de luare a deciziilor.
  • Gânduri legate de moarte sau gânduri suicidale.

Diagnosticul Depresiei:

Stabilirea diagnosticului pentru fiecare formă de depresie impune o evaluare atentă a simptomelor și a istoricului pacientului. În general, diagnosticul depinde de îndeplinirea criteriilor specifice stabilite în ghidurile de diagnostic precum „Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale” (DSM-5) pentru depresie sau alte resurse clinice relevante. 

Iată o prezentare generală a modului în care se stabilește diagnosticul pentru diversele forme de depresie menționate:

Depresia Majoră

      • Criteriile DSM-5: Diagnosticul de depresie majoră se stabilește pe baza criteriilor DSM-5, care includ prezența a cel puțin cinci simptome specifice de depresie, cum ar fi starea persistentă de tristețe, pierderea interesului sau plăcerii și modificări ale somnului sau apetitului.
      • Evaluare clinică: Profesioniștii în sănătatea mintală efectuează o evaluare clinică pentru a exclude alte condiții medicale sau tulburări psihologice care ar putea contribui la simptome.

Depresia Persistentă (Distimie)

        • Durata simptomelor: Diagnosticul depresiei persistente se bazează pe prezența simptomelor timp de cel puțin doi ani, iar acestea pot fi mai puțin severe decât cele din depresia majoră.
        • Criterii DSM-5: Se iau în considerare criteriile DSM-5 pentru distimie, inclusiv simptomele specifice și durata lor prelungită.

    Tulburarea Afectivă Sezonieră (TAS):

        • Caracterul sezonier al simptomelor: Diagnosticul se bazează pe prezența simptomelor de depresie care apar în mod ciclic în anumite sezoane și se remit în altele.
        • Monitorizarea simptomelor: Profesioniștii pot utiliza jurnale ale simptomelor sau alte metode de monitorizare pentru a identifica modelul sezonier.

    Tulburarea Bipolară (Bipolar I și Bipolar II):

        • Episoade maniacale sau hipomaniacale: Pentru diagnosticul tulburării bipolare, se ia în considerare prezența episoadelor maniacale (Bipolar I) sau hipomaniacale (Bipolar II) în combinație cu episoadele depresive.
        • Istoric familial: Evaluarea istoricului familial de tulburări bipolare poate fi luată în considerare.

    Depresia Postnatală:

        • Apariția după naștere: Diagnosticul depresiei postnatale implică apariția simptomelor după naștere.
        • Evaluarea stării de bine a mamei și a copilului: Profesioniștii pot evalua starea de bine a mamei și efectua screening-uri pentru depistarea simptomelor.

    Depresia Psihotică:

        • Prezența simptomelor psihotice: Diagnosticul depresiei psihotice se stabilește atunci când simptomele depresive sunt însoțite de halucinații sau iluzii.
        • Excluderea altora tulburări: Se efectuează evaluări pentru a exclude alte tulburări psihotice sau condiții medicale care pot cauza simptome similare.

    Tulburarea Disforică Premenstruală (PMDD):

        • Apariția ciclică a simptomelor: Diagnosticul PMDD implică prezența simptomelor severe în mod ciclic înainte de menstruație.
        • Excluderea altora cauze: Alte condiții medicale sau psihologice trebuie excluse pentru a stabili diagnosticul.

    Depresia Situațională:

      • Legătura cu evenimentele stresante: Diagnosticul depresiei situaționale implică identificarea unei legături directe între simptome și evenimentele stresante.
      • Excluderea altora factori contributivi: Alte condiții medicale sau tulburări psihologice trebuie excluse.

    Diagnosticul depresiei este un proces complex și este întotdeauna recomandat să se consulte cu un profesionist în sănătatea mintală pentru evaluarea și stabilirea unui plan de tratament adecvat. 

    Este important să se sublinieze că doar profesioniștii în domeniul sănătății mentale pot face un diagnostic precis și că acesta se poate modifica pe baza schimbărilor la nivel de simptome și circumstanțe.

     

    Tratamentul Depresiei:

    Cum scapi de depresie? Ei bine, tratamentul pentru depresie poate varia și poate include:

    1. Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC) 

    TCC este una dintre abordările terapeutice în tratarea depresiei. Această formă de terapie se concentrează pe modificarea gândurilor negative și a comportamentelor asociate, având ca scop îmbunătățirea stării de spirit și a funcționării zilnice a individului. 

    Iată cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală în tratarea depresiei:

    • Evaluarea gândurilor negative: Terapeutul și pacientul identifică și analizează gândurile negative și distorsionate care contribuie la starea de depresie. Aceste gânduri pot fi automate, adică apar fără să fim conștienți de ele.
    • Reformularea gândurilor dăunătoare: Pacientul învață să recunoască gândurile negative și să le pună sub semnul întrebării. Terapeutul îi ajută să exploreze alternative mai realiste și să reformuleze gândurile într-un mod mai echilibrat și pozitiv.
    • Identificarea și schimbarea comportamentelor nocive: Se explorează comportamentele asociate cu depresia, precum izolarea socială sau evitarea activităților plăcute. Pacientul învață să identifice aceste comportamente și să le schimbe treptat, încurajând expunerea controlată la situații dificile.
    • Setarea de obiective realiste și acțiuni concrete: Împreună cu terapeutul, pacientul stabilește obiective realiste și acțiuni concrete pentru a le atinge. Acest proces ajută la restabilirea unei stări de normalitate și creșterea satisfacției personale.
    • Monitorizarea gândurilor și emoțiilor: Pacientul învață să monitorizeze regulat gândurile și emoțiile, identificând modelele negative. Această auto-observație îi ajută să anticipeze și să gestioneze mai bine situațiile care pot declanșa simptome depresive.
    • Dezvoltarea abilităților: Terapia cognitiv-comportamentală se concentrează și pe dezvoltarea abilităților necesare pentru a face față cu succes provocărilor vieții. Aceasta poate include abilități de comunicare, rezolvare a problemelor și gestionare a stresului.
    • Revenirea la activități plăcute și importante: Pacientul este încurajat să revină treptat la activitățile pe care le-a abandonat sau le-a evitat din cauza depresiei. Aceasta contribuie la redobândirea plăcerii și a sensului în viață.

    Limitările Terapiei Cognitiv-Comportamentale:

    • Necesită implicare activă: Terapia necesită participarea activă a pacientului și poate fi solicitantă emoțional în anumite momente.
    • Eficiență variabilă: Eficiența poate varia de la o persoană la alta, iar unele persoane pot beneficia mai mult de alte forme de tratament.
    • Nu este o soluție universală: Pentru unele cazuri de depresie, poate fi necesară o combinație de tratamente, inclusiv terapie și medicamente.

    2. Medicamente Antidepresive:

    Cum Funcționează: Antidepresivele reglează substanțele chimice cerebrale, precum serotonina și norepinefrina, pentru a îmbunătăți starea de spirit.

    Beneficii: Eficiente în tratarea simptomelor depresive, în special în cazurile severe.

    Potențiale efecte adverse: Posibile efecte secundare includ insomnie, scăderea libidoului, creșterea în greutate și tulburări gastrointestinale.

    3. Terapie Interpersonală (TIP):

    Cum Funcționează: Terapia interpersonală se axează pe îmbunătățirea relațiilor interpersonale și abordarea problemelor sociale care contribuie la depresie.

    4. Terapia Neurofeedback:

    Terapia neurofeedback este o tehnică inovatoare care se bazează pe monitorizarea activității cerebrale și furnizarea de feedback în timp real pentru a ajuta creierul pacienților să își regleze propria activitate, fiind o metodă eficientă în tratarea oricărui tip de depresie.

    Cum Funcționează?

    În timpul unei sesiuni de neurofeedback, pacientului i se aplică o cască cu electrozi ușor umeziți pe cap, care măsoară și înregistrează activitatea electrică cerebrală. Procedura este noninvazivă și nedureroasă. Prin intermediul unor stimuli vizuali, auditivi și/sau tactili, pacientul primește feedback în timp real cu privire la activitatea cerebrală, facilitând astfel autocorectarea și reglarea acesteia.

    Beneficiile Neurofeedback-ului:

    • Noninvaziv: Nu implică medicamente sau intervenții chirurgicale, oferind o opțiune mai sigură pentru cei care caută tratamente noninvazive.
    • Tratament Personalizat: Protocolul de terapie neurofeedback este ajustat în funcție de nevoile specifice ale fiecărui pacient, pe baza unei analize complexe numită BrainMap (qEEG). Puteți afla mai multe detalii consultând studiul de caz privind eficiența terapiei prin neurofeedback în cazul depresiei aici.
    • Fără efecte secundare: Neurofeedback-ul nu prezintă efecte secundare adverse.

    Avantajele Tratamentelor Noninvazive:

    • Siguranță: Terapiile noninvazive, cum ar fi neurofeedback-ul, au un profil de siguranță mai ridicat comparativ cu tratamentele invazive sau medicamentoase.
    • Personalizare: Abordările noninvazive permit personalizarea tratamentului în funcție de nevoile individuale ale pacientului.
    • Reducerea Efectelor Secundare: Tratamentele noninvazive sunt asociate cu un risc mai mic de efecte secundare adverse, făcându-le o opțiune preferată de mulți pacienți.

     

    Complicații asociate cu depresia

    Depresia este o tulburare mentală complexă și debilitantă care, netratată sau netratată corect, poate duce la o serie de complicații care afectează atât sănătatea mentală, cât și cea fizică. Este important să se recunoască și să se trateze depresia la primele semne pentru a preveni sau gestiona aceste complicații. Iată câteva dintre complicațiile asociate cu depresia:

    Autosabotaj și gânduri suicidale:

    Unul dintre cele mai grave aspecte ale depresiei este riscul crescut de autodistrugere și gânduri suicidale. Persoanele cu depresie severă pot simți că viața nu mai are sens sau că nu mai pot face față suferinței, ceea ce poate duce la comportamente autodistructive sau, în cazuri extreme, la tentative de sinucidere.

    Probleme de sănătate fizică:

    Depresia poate contribui la probleme de sănătate fizică. Persoanele cu depresie pot avea un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, diabet, obezitate și alte condiții medicale, deoarece stilul de viață afectat poate conduce la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi alimentația necorespunzătoare, lipsa de exercițiu și somnul insuficient ori de slabă calitate.

    Izolare socială și probleme relaționale:

    Depresia poate determina retragerea socială și izolarea, ceea ce poate duce la probleme în relațiile interpersonale. Persoanele cu depresie pot avea dificultăți în comunicare, în menținerea relațiilor și în îndeplinirea responsabilităților sociale.

    Probleme la locul de muncă și declinul performanței academice:

    Funcționarea cotidiana afectată din cauza depresiei poate avea consecințe asupra performanței la locul de muncă sau în mediul academic. Absenteismul, scăderea productivității și dificultățile în îndeplinirea sarcinilor pot duce la probleme ocupaționale și financiare.

    Abuz de substanțe:

    Unele persoane recurg la substanțe psihoactive, cum ar fi alcoolul sau drogurile, într-un efort de a face față simptomelor depresiei. Această automedicație poate duce la dependență și la complicații suplimentare.

    Tulburări de somn:

    Insomnia sau hipersomnia sunt adesea asociate cu depresia. Tulburările de somn pot afecta negativ starea de sănătate generală și pot agrava simptomele depresive.

    Declinul calității vieții:

    Depresia poate afecta calitatea vieții în general. Persoanele pot simți că nu mai se bucură de activitățile pe care le plăceau în trecut, iar pierderea interesului și a plăcerii poate contribui la un declin semnificativ al calității vieții.

    Complicații în timpul sarcinii și postpartum:

    Depresia poate avea impact asupra femeilor în timpul sarcinii și postpartum, crescând riscul de complicații precum prematuritatea, întârzierea creșterii copilului și probleme de sănătate mentală pentru mama și copil.

    Impactul asupra familiei și prietenilor:

    Depresia poate avea un impact semnificativ asupra membrilor familiei și prietenilor care încearcă să sprijine persoana afectată. Relațiile pot deveni tensionate, iar cei din jur pot simți frustrare sau neputință în fața stării de suferință a persoanei dragi.

     

    Putem preveni depresia?

    Prevenirea depresiei implică adoptarea unui stil de viață sănătos și dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului și a problemelor emoționale. Iată ce poți face pentru a preveni depresia:

    1. Menținerea unui stil de viață sănătos:

    • Alimentație echilibrată: Consumul unei diete sănătoase, bogate în nutrienți esențiali, poate influența pozitiv starea de bine și echilibrul emoțional.
    • Exerciții regulate: Activitatea fizică este asociată cu eliberarea endorfinelor, substanțe chimice ale fericirii. Exercițiile regulate pot ajuta la gestionarea stresului și la menținerea sănătății mentale.

    2. Gestionarea stresului:

    • Tehnici de relaxare: Învățarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația profundă poate contribui la gestionarea eficientă a stresului.
    • Planificare echilibrată: Stabilirea unui echilibru între muncă și timpul liber, evitând suprasolicitarea și luând pauze regulate, poate reduce presiunea și riscul de depresie.

    3. Susținerea relațiilor sociale:

    • Comunicare deschisă: Menținerea unei comunicări deschise cu prietenii și familia, împărtășirea gândurilor și sentimentelor, poate contribui la crearea unui sistem de suport eficient.
    • Activități sociale: Participarea la activități sociale și petrecerea timpului cu cei dragi consolidează legăturile și oferă o rețea de sprijin.

    4. Setarea și atingerea obiectivelor:

    • Obiective realiste: Stabilirea de obiective realiste și atingerea lor poate contribui la dezvoltarea stimei de sine și la o senzație de realizare personală.
    • Păstrarea unui scop: Având un scop în viață și direcție poate oferi un sentiment de semnificație și motivație.

    5. Evitarea consumului excesiv de substanțe psihoactive:

    • Alcool și droguri: Consumul excesiv de alcool sau utilizarea de droguri poate contribui la dezvoltarea sau agravarea depresiei. Limitarea sau evitarea acestora poate ajuta la menținerea sănătății mentale.

    6. Monitorizarea sănătății mintale:

    • Auto-observație: Fiind conștienți de schimbările în starea de spirit și comportament, putem interveni mai devreme și căuta ajutor dacă observăm semne de depresie.
    • Consultații regulate: Consultările regulate cu un profesionist în sănătatea mintală pot contribui la menținerea sănătății mentale și la prevenirea depresiei.

    7. Gestionarea factorilor de risc:

    • Izolarea socială: Evitarea izolării sociale și cultivarea relațiilor interpersonale sănătoase ajută la prevenirea depresiei.
    • Istoric familial: Persoanele cu istoric familial de tulburări psihologice pot fi mai predispuse la depresie și ar putea beneficia de o monitorizare și intervenție precoce.

    8. Căutarea ajutorului profesional:

    Terapie preventivă: Terapia poate fi benefică chiar și în absența simptomelor severe. Analiza BrainMap este un instrument eficient în identificarea predispoziției pentru depresie. În cazul în care o predispoziție pentru depresie este descoperită la nivel cerebral, aceasta poate fi preîntâmpinată, iar manifestarea ei prevenită de către terapia Neurofeedback Plus.

    Depresia este o tulburare complexă care poate afecta profund viața unei persoane. Cu toate acestea, este important să înțelegem că există tratamente eficiente disponibile și că cererea de ajutor este un pas esențial către recuperare. Prin conștientizare, educație și sprijin adecvat, putem contribui la reducerea stigmatizării asociate cu depresia și să încurajăm o abordare holistică a sănătății mintale.

    În cazul în care te confrunți cu depresia sau dacă această tulburare a fost prezentă în istoricul tău familial, ne poți contacta pentru a face primul pas spre dobândirea și menținerea sănătății mentale, programând o consultație gratuită aici.