Migrena – cauze, simptome, diagnostic și tratament

Îmbunătățești calitatea vieții folosind terapia Neurofeedback Plus, unică în Europa, disponibilă doar la Institutul BrainMap Neuroscience.

barbat tanar cu migrena puternica

Migrena este o afecțiune medicală caracterizată printr-o durere puternică de cap, care poate fi însoțită de alte simptome cum ar fi sensibilitate la lumină, zgomot sau mirosuri, greață și uneori vărsături. Această durere de cap poate fi pulsatilă și poate afecta o singură parte a capului sau ambele părți. Migrenele pot fi debilitante și pot afecta calitatea vieții unei persoane în mod semnificativ.

Cauze și factori de risc pentru migrene

Migrenele sunt considerate a fi cauzate de o combinație de factori genetici și de mediu, precum și de dezechilibre chimice în creier, în special implicând substanțe chimice cerebrale numite neurotransmițători. Factorii declanșatori obișnuiți ai migrenelor pot include anumite alimente sau băuturi, stresul, schimbările hormonale, lipsa de somn, modificările meteorologice sau stimuli senzoriali excesivi. În continuare, vom explora fiecare cauză sau factor care poate contribui la declanșarea migrenelor: 

Factori genetici

Factorii genetici pot influența sensibilitatea la migrene prin transmiterea anumitor caracteristici ale creierului și sistemului nervos central. Genele pot influența funcționarea anumitor cai nervoase și sistemul de reglare a vaselor de sânge din creier, ceea ce poate face o persoană mai predispusă la migrene.

Dezechilibre chimice în creier

Dezechilibrele chimice, cum ar fi nivelurile scăzute de serotonină, pot fi un factor declanșator al migrenelor. Serotonina este un neurotransmițător implicat în reglarea vaselor de sânge și a senzațiilor de durere. Un dezechilibru al nivelurilor de serotonină poate determina o reacție excesivă a vaselor de sânge sau o modificare a percepției durerii, conducând astfel la migrenă.

Fluctuațiile nivelurilor hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul ciclului menstrual, pot influența susceptibilitatea la migrene. Hormonii precum estrogenul afectează nivelurile de serotonină și alte substanțe chimice din creier, precum și sensibilitatea vaselor de sânge. Variațiile hormonale pot modifica aceste procese, ceea ce duce la apariția migrenelor.

Anumite alimente și băuturi

Consumul anumitor alimente și băuturi poate declanșa reacții chimice în corp care afectează funcționarea vaselor de sânge și a sistemului nervos. Substanțele chimice din Schimbări hormonale

alimente și băuturi pot declanșa eliberarea de neurotransmițători sau pot afecta direct vasele de sânge din creier, ceea ce poate provoca o reacție inflamatorie sau de contracție, conducând la migrenă.

Stres

Stresul poate declanșa eliberarea de substanțe chimice în corp care afectează funcționarea creierului și sensibilitatea la durere. Stresul poate provoca modificări în modul în care creierul procesează senzațiile de durere și poate declanșa reacții inflamatorii sau de tensiune musculară, care pot contribui la apariția migrenelor.

Lipsa somnului

Lipsa somnului poate perturba funcționarea normală a creierului și poate afecta echilibrul chimic al neurotransmițătorilor. Lipsa somnului poate duce la o scădere a nivelului de serotonină și la o creștere a substanțelor chimice care pot declanșa inflamații în creier, ceea ce poate contribui la apariția migrenelor.

Anumite medicamente

Unele medicamente pot afecta fluxul sanguin și echilibrul chimic din creier, ceea ce poate declanșa migrenele ca efect secundar. Anumite medicamente pot influența neurotransmițătorii sau pot provoca reacții adverse care duc la modificări în funcționarea normală a creierului și pot declanșa migrenele.

Lumină puternică

Expunerea la lumină puternică poate suprasolicita sistemul nervos și poate declanșa reacții chimice în creier. Lumina puternică poate activa centrii de durere din creier și poate declanșa o reacție în lanț care provoacă contracția vaselor de sânge și inflamația, conducând astfel la migrene.

Anumite activități fizice

Exercițiile fizice intense sau anumite poziții corporale pot duce la tensiune musculară și modificări în circulația sângelui către creier. Aceste activități pot declanșa eliberarea de substanțe chimice în creier care pot provoca contracția vaselor de sânge sau pot afecta direct nervii sensibili, contribuind astfel la migrene.

Schimbări meteorologice

Variațiile de presiune atmosferică, temperatură și umiditate pot influența sensibilitatea la migrene. Schimbările meteorologice pot provoca modificări în fluxul sanguin și în nivelurile de neurotransmițători din creier, ceea ce poate declanșa migrenele la persoanele sensibile la aceste schimbări.

Mirosuri și parfumuri

Anumite mirosuri și parfumuri puternice pot suprasolicita sistemul olfactiv și pot declanșa reacții neurologice. Mirosurile puternice pot declanșa eliberarea de substanțe chimice în creier care pot afecta funcționarea sistemului nervos central și pot contribui la declanșarea migrenelor.

Zgomot intens

Sunete puternice sau continue pot supraexcita sistemul auditiv și pot afecta funcționarea creierului. Zgomotul intens poate declanșa reacții chimice în creier care afectează sensibilitatea la durere și funcționarea vaselor de sânge, contribuind la apariția migrenelor.

Deshidratarea

Deshidratarea poate perturba echilibrul chimic și hidric al organismului, inclusiv al creierului. Ea poate duce la o scădere a fluxului sanguin către creier și poate afecta nivelurile de electroliți și neurotransmițători, ceea ce poate contribui la declanșarea migrenelor.

Tipuri de migrene

Există mai multe tipuri de migrene, iar cauzele lor comune pot varia în funcție de fiecare tip. Iată câteva dintre cele mai întâlnite tipuri de migrene și cele mai comune cauze ale acestora:

Migrenă fără aură (migrenă comună)

  • Factori genetici.
  • Schimbări hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul ciclului menstrual sau în timpul sarcinii.
  • Stres fizic sau emoțional.
  • Anumite alimente și băuturi, cum ar fi cafeaua, ciocolata, alcoolul sau alimentele bogate în nitrați sau glutamat monosodic.

Migrenă cu aură

  • Aceleași cauze ca și migrena fără aură.
  • Anomaliile în activitatea electrică a creierului care precede apariția simptomelor de aură, cum ar fi vedere în ceață, pierderea temporară a vederii, amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului.

Migrenă menstruală

  • Schimbările hormonale asociate cu ciclul menstrual.
  • Sensibilitatea la fluctuațiile nivelurilor de estrogen și progesteron în timpul diferitelor faze ale ciclului menstrual.

Migrenă cu tensiune

  • Stres fizic sau emoțional.
  • Tensiune musculară excesivă în zona gâtului, umerilor și capului.
  • Postură incorectă.
  • Oboseală și lipsă de somn.

Migrenă vestibulară

  • Afecțiuni ale urechii interne.
  • Disfuncții în sistemul vestibular responsabil cu echilibrul și orientarea spațială.
  • Factori genetici.
  • Anumite medicamente.

Migrenă oftalmoplegică

  • Leziuni sau compresiuni ale nervilor oculari.
  • Anomalii congenitale ale nervilor oculari.
  • Infecții sau inflamații ale nervilor oculari.
  • Factori vasculari.

Migrenele hemiplegice 

Sunt asociate cu anomalii genetice care afectează modul în care celulele nervoase din creier comunică și funcționează. Există două tipuri principale de migrene hemiplegice: migrene hemiplegice familiale și migrene hemiplegice sporadice.

  • Migrenele hemiplegice familiale: Această formă este moștenită genetic și este legată de mutații genetice specifice. Cercetările au identificat mai multe gene implicate, inclusiv CACNA1A, ATP1A2 și SCN1A. Aceste gene furnizează instrucțiuni pentru producerea proteinelor care sunt implicate în funcționarea normală a canalelor ionice în celulele nervoase din creier. Mutarea acestor gene poate afecta activitatea canalelor ionice, ceea ce poate perturba funcționarea normală a celulelor nervoase și poate contribui la declanșarea migrenelor hemiplegice.
  • Migrenele hemiplegice sporadice: Această formă nu este legată de o moștenire genetică cunoscută și apare în mod sporadic, fără legătură cu antecedentele familiale de migrenă hemiplegică. Mecanismele exacte ale acestei forme de migrenă nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că factorii genetici, alături de factori de mediu, ar putea juca un rol.

În general, migrenele hemiplegice sunt cauzate de modificări în funcționarea sistemului nervos central, care pot fi influențate de o combinație de factori genetici și de mediu. Este important să se consulte un medic pentru evaluarea și gestionarea migrenelor hemiplegice, deoarece acestea pot fi debilitante și pot necesita un tratament specializat.

Acestea sunt doar câteva dintre tipurile de migrene, iar cauzele lor comune pot fi complexe și interconectate. Este important să consultați un medic pentru un diagnostic precis și pentru a identifica și gestiona corect factorii declanșatori specifici în cazul dvs.

 

Simptome caracteristice migrenelor

În continuare, vom arunca o privire la simptomele specifice fiecărui tip de migrenă în parte. 

Migrenă fără aură (migrenă comună)

  • Durere de cap pulsantă și moderată până la severă, care afectează de obicei o parte a capului.
  • Sensibilitate la lumină (fotofobie), zgomot (fonofobie) sau mirosuri.
  • Greață și uneori vărsături.
  • Uneori, simptomele pot fi exacerbate de activități fizice obișnuite.

Migrenă cu aură

Simptomele de aură apar înaintea durerii de cap și pot include:

  • Tulburări vizuale, cum ar fi vedere în ceață, puncte luminoase sau pete în câmpul vizual.
  • Amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului, de obicei pe o parte a feței sau a membrelor.
  • Dificultăți de vorbire sau confuzie.
  • Tulburări senzoriale, cum ar fi senzația de furnicături sau arsuri la nivelul pielii.

Migrenă menstruală

  • Simptomele migrenei menstruale sunt similare cu cele ale migrenei fără aură, dar apar în mod specific în timpul sau înaintea perioadei menstruale.
  • Pot fi mai severe și mai dificil de gestionat decât migrenele non-menstruale.

Migrenă cu tensiune

  • Durere de cap difuză, surdă sau presiune în întregul cap, de obicei, în jurul capului sau în partea posterioară a capului.
  • Durata poate varia de la câteva ore la mai multe zile.
  • Sensibilitate ușoară la lumină sau sunete.
  • Nu sunt de obicei însoțite de greață sau vărsături.

Migrenă vestibulară:

Simptomele migrenei vestibulare sunt similare cu cele ale vertijului și pot include:

  • Amorțeală sau slăbiciune în brațe sau picioare.
  • Greutate în vorbire sau înțelegere a cuvintelor.
  • Tulburări de echilibru, instabilitate și senzație de mișcare a mediului înconjurător (vertij).

Migrenă oftalmoplegică (migrenă oculară)

  • Durere de cap severă, uneori însoțită de paralizie temporară a mușchilor oculari.
  • Diplopie (vedere dublă) sau alte tulburări vizuale.
  • Fotofobie (sensibilitate la lumină) și fonofobie (sensibilitate la sunet).

Migrenele hemiplegice poate provoca simptome neurologice severe, inclusiv paralizie temporară sau slăbiciune pe o parte a corpului. Aceste simptome pot fi însoțite de dureri de cap severe, greață, sensibilitate la lumină și sunet.

Este important să observi și să identifici simptomele specifice ale migrenei tale pentru a putea gestiona și trata mai eficient această afecțiune. Dacă durerile de cap devin insuportabile sau sunt recurente, consultă un medic pentru un diagnostic și un plan de tratament adecvat.

Diagnosticarea migrenelor

Diagnosticul pentru fiecare tip de migrenă implică o evaluare amănunțită a simptomelor, istoricului medical și a altor factori relevanți. Iată cum se pune de obicei diagnosticul pentru fiecare tip de migrenă:

Migrenă fără aură (migrenă comună)

  • Medicul va lua o istorie detaliată a durerilor de cap, inclusiv frecvența, severitatea și simptomele asociate.
  • Excluderea altor cauze posibile ale durerilor de cap prin examinarea fizică și, uneori, prin teste suplimentare, cum ar fi imagistica cerebrală.
  • Diagnosticul este adesea bazat pe criteriile stabilite de International Headache Society (IHS).

Migrenă cu aură

  • Diagnosticul migrenei cu aură se bazează pe prezența simptomelor specifice de aură, cum ar fi tulburările vizuale, senzoriale sau de vorbire.
  • Medicul poate solicita teste suplimentare, cum ar fi imagistica cerebrală, pentru a exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

Migrenă menstruală

Diagnosticul migrenei menstruale se face atunci când durerile de cap apar în mod specific în timpul sau înaintea perioadei menstruale.

  • Medicul va lua în considerare istoricul menstrual al pacientului și severitatea simptomelor pentru a stabili diagnosticul.

Migrenă cu tensiune

  • Diagnosticul migrenei cu tensiune implică identificarea simptomelor specifice, cum ar fi durerea de cap difuză și absența simptomelor specifice migrenei cu aură sau a altor afecțiuni.
  • Excluderea altor cauze posibile ale durerii de cap prin examinare fizică și discuție cu pacientul.

Migrenă vestibulară

  • Diagnosticul migrenei vestibulare implică evaluarea simptomelor specifice de vertij și alte tulburări de echilibru în contextul unei istorii de migrene sau a altor simptome migrenoase.
  • Uneori, este necesară excluderea altor cauze posibile ale vertijului, cum ar fi tulburările de ureche internă.

Migrenă oftalmoplegică

  • Diagnosticul migrenei oftalmoplegice implică identificarea simptomelor specifice, cum ar fi durerea de cap severă însoțită de paralizie temporară a mușchilor oculari.
  • Medicul poate solicita teste suplimentare, cum ar fi imagistica cerebrală, pentru a exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

Tratamentul migrenelor

Tratamentul pentru fiecare tip de migrenă poate varia în funcție de severitatea simptomelor, frecvența episoadelor și alte factori individuali. Iată o privire generală asupra modalităților de tratament pentru fiecare tip de migrenă:

Migrenă fără aură (migrenă comună)

  • Analgezice de bază.
  • Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
  • Tratamente triptanice pentru migrenă mai severă sau care nu răspunde la alte medicamente.

Tratament preventiv:

  • Medicamente prescrise, cum ar fi beta-blocantele, antidepresivele triciclice sau anticonvulsivantele, pentru a reduce frecvența și severitatea atacurilor.

Migrenă cu aură

Tratament acut:

  • Aceleași tipuri de medicamente ca și pentru migrena fără aură.
  • Medicamente specifice de aură.
  • Tratamente triptanice, dar administrate de preferință în faza pre-durere de cap, dacă simptomele de aură sunt prezente.

Tratament preventiv:

  • Aceleași medicamente ca și pentru migrena fără aură.
  • Administrarea de medicamente preventive înainte de declanșarea simptomelor de aură.

Migrenă menstruală

Tratament acut:

  • Analgezice și AINS pentru a trata durerile de cap.
  • Medicamente triptanice.
  • Tratamente hormonale, cum ar fi contraceptivele orale, pentru a reduce frecvența atacurilor.

Tratament preventiv:

  • Administrarea de medicamente preventive, cum ar fi beta-blocante sau antidepresivele, în perioada premenstruală pentru a preveni apariția migrenelor.

Migrenă cu tensiune

Tratament acut:

  • Analgezice.
  • Relaxarea musculară prin tehnici de relaxare sau fizioterapie.
  • Medicamente pentru gestionarea stresului și a anxietății.

Tratament preventiv:

  • Fizioterapie pentru a îmbunătăți postura și a reduce tensiunea musculară.
  • Terapie cognitiv-comportamentală pentru a gestiona stresul și anxietatea.

Migrenă vestibulară

Tratament acut:

  • Medicamente antiemetice pentru a controla greața și vărsăturile.
  • Medicamente anti-vertij pentru a ameliora simptomele de vertij.
  • Tratamente pentru migrenă, cum ar fi analgezice sau triptani.

Tratament preventiv:

  • Medicamente preventive pentru migrenă, cum ar fi beta-blocante sau antidepresivele, administrate în mod regulat pentru a reduce frecvența episoadelor de migrenă vestibulară.

Migrenă oftalmoplegică

Tratament acut:

  • Tratament analgezic pentru durerea de cap.
  • Tratamente oftalmologice pentru a corecta orice tulburări vizuale temporare.
  • Tratamente triptanice pentru a opri un atac în curs.

Tratament preventiv:

  • Medicamente preventive pentru migrenă, cum ar fi beta-blocante sau antidepresive, pentru a reduce frecvența episoadelor de migrenă oftalmoplegică.

Neurofeedback-ul este o formă de biofeedback care implică utilizarea unor tehnici de antrenament a creierului pentru a regla activitatea sa electrică. Acesta poate fi utilizat ca tratament complementar pentru toate tipurile de migrene, atât în scop preventiv, cât și în scop acut. 

  • Tratamentul preventiv cu neurofeedback pentru migrene:

Neurofeedback-ul poate fi utilizat pentru a antrena creierul să-și regleze activitatea electrică într-un mod care să reducă frecvența și severitatea migrenelor.

Antrenamentele neurofeedback se concentrează adesea pe reglarea activității în anumite regiuni ale creierului care sunt implicate în procesele de durere și sensibilitate la migrene.

Prin monitorizarea activității creierului și furnizarea de feedback în timp real, persoana învață să modifice activitatea creierului în moduri care pot reduce riscul de declanșare a migrenelor.

  • Tratamentul acut cu neurofeedback pentru migrene:

În timpul unui atac de migrenă, neurofeedback-ul poate fi utilizat pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și la reducerea severității durerii de cap.

Tehnicile de neurofeedback pot fi adaptate pentru a stimula regiunile creierului implicate în modularea durerii și pentru a induce stări de relaxare și confort.

Utilizarea neurofeedback-ului în timpul unei migrene poate contribui la reducerea simptomelor asociate, precum și la scurtarea duratei episodului de migrenă.

Există dovezi promițătoare care sugerează că neurofeedback-ul ar putea fi util ca parte a unui plan de tratament integrat pentru migrene, în special pentru persoanele care nu răspund bine la alte forme de tratament sau care doresc să exploreze opțiuni terapeutice complementare.

Este important să consulți întotdeauna un specialist în neurofeedback sau un medic pentru a determina dacă această opțiune de tratament este potrivită pentru tine și pentru a primi îndrumare și supraveghere adecvată în timpul sesiunilor de neurofeedback.

Sfaturi pentru prevenția migrenelor

Prevenirea migrenelor implică adesea adoptarea unui set de măsuri de management al stilului de viață și, uneori, tratamente medicale preventive. Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să previi apariția migrenelor:

  • Identifică și evită factorii declanșatori: Încearcă să identifici și să eviți factorii care declanșează migrenele tale, cum ar fi anumite alimente și băuturi (cafea, vin roșu, ciocolată), lumina puternică, zgomotul intens, stresul sau lipsa de somn.
  • Menține un program regulat de somn: Asigură-te că dormi suficient și că ai un program regulat de somn. Lipsa somnului sau modificările în obiceiurile de somn pot fi factori declanșatori pentru migrene.
  • Gestionează stresul: Învață tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, meditația sau exercițiile de relaxare progresivă a mușchilor. Reducerea stresului poate reduce riscul de apariție a migrenelor.
  • Menține o alimentație echilibrată: Evită sărirea peste mese și asigură-te că ai o dietă sănătoasă și echilibrată. Unele persoane pot fi sensibile la anumite alimente, așa că observă dacă există vreun aliment care declanșează migrenele tale și evită-l.
  • Hidratează-te adecvat: Asigură-te că bei suficientă apă în fiecare zi pentru a evita deshidratarea, care poate fi un factor declanșator al migrenelor pentru unele persoane.
  • Evită expunerea la stimuli senzoriali intenși: Protejează-te de lumină puternică, zgomot intens sau mirosuri puternice care ar putea declanșa migrene.
  • Fii activ fizic: Exercițiile regulate pot ajuta la reducerea frecvenței și severității migrenelor. Optează pentru activități moderate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, și evită exercițiile fizice intense, care ar putea declanșa migrenele.
  • Ia medicamente preventive, dacă este necesar: Dacă ai migrene frecvente și severe, medicul tău ar putea recomanda medicamente preventive, cum ar fi beta-blocantele, antidepresivele triciclice sau anticonvulsivantele, pentru a reduce frecvența și severitatea atacurilor.
  • Consultă un specialist: Dacă ai migrene severe sau persistente, consultă un specialist în migrene pentru a primi un plan de tratament personalizat și pentru a te asigura că primești cea mai bună îngrijire posibilă. Pentru a consulta un specialist neurofeedback, completează formularul pentru o discuție gratuită cu un specialist.

Este important să fii conștient de triggerele și să adaptezi stilul de viață pentru a le evita în măsura posibilului. Gestionarea migrenelor poate fi o abordare holistică care implică modificări ale stilului de viață, tratamente medicale și gestionarea stresului și a factorilor declanșatori.

Referințe

  • Walker, J.E. (2011). QEEG-Guided Neurofeedback for Recurrent Migraine Headaches. Clinical EEG and neuroscience, [online] 42(1), pp.59–61. doi:https://doi.org/10.1177/155005941104200112.
  • Stokes, D.A. and Lappin, M.S. (2010). Neurofeedback and biofeedback with 37 migraineurs: a clinical outcome study. Behavioral and brain functions, [online] 6(1), pp.9–9. doi:https://doi.org/10.1186/1744-9081-6-9.
  • Zivoder, I., Sanja Martic-Biocina and Ana Vodanovic Kosic (2018). Biofeedback and Neurofeedback in the Treatment of Migraine. InTech eBooks. [online] doi:https://doi.org/10.5772/intechopen.76534.‌‌

Alte Articole

Dacă ai alte întrebări despre cum se potrivește Neurofeedback Plus situației tale în particular și care sunt pașii exacți pe care trebuie să-i urmărești, programează-te acum pentru o discuție telefonică gratuită de 15 minute cu unul din experții noștri.

Totul începe cu un BrainMap

BrainMap (qEEG) reprezintă varianta mai specializată și mai complexă a unei electroencefalograme (EEG) ce colectează și procesează date din peste 80.000 de puncte ale creierului.

Contactează-ne

Programează o discuție telefonică gratuită cu unul din specialiștii institutului BrainMap

Programare Consultatie Gratuita

Programeaza un BrainMap și al doilea este redus cu 50%

Zile
Ore
Minute
Secunde