📞 037 171 0020
Acasă › Educație › Articole
Educație 12 min de citit Afecțiuni neurologice

Boala Parkinson, simptome, stadii și cât se poate trăi

Tremor, rigiditate, mișcări încetinite? Vezi primele semne ale bolii Parkinson, cum evoluează în timp și ce opțiuni de tratament există astăzi.

Boala Parkinson – cauze, simptome, diagnostic si tratament
Ghid complet
Test gratuit · pentru cei care îngrijesc

Ai grijă de o persoană dragă cu probleme de memorie?

„Labirintul Memoriei” te ajută să înțelegi unde te afli ca îngrijitor și care e primul tău pas. Durează 5 minute, rezultatul e gratuit.

Începe testul gratuit →

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează sistemul nervos central, determinând o degradare progresivă a celulelor nervoase. Aceasta se manifestă printr-o combinație complexă de simptome motorii și non-motorii, care pot influența profund calitatea vieții pacienților. În ciuda faptului că nu există un remediu definitiv pentru boala Parkinson, progresele recente în diagnosticare și tratament pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea stării generale a pacienților.

Înțelegerea bolii Parkinson implică nu doar recunoașterea simptomelor fizice, ci și o abordare holistică care ia în considerare impactul emoțional și social al acestei afecțiuni. De exemplu, pacienții se pot confrunta cu stări de anxietate și depresie, care pot agrava simptomele motorii și pot influența sever calitatea vieții. Contează și aspecte precum geneticitatea bolii, deoarece boala Parkinson se moștenește în unele cazuri, iar factorii de mediu pot juca un rol semnificativ în declanșarea acesteia.

Ce este boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică cronică, caracterizată printr-o pierdere progresivă a funcției motorii din cauza degenerării neuronilor dintr-o zonă a creierului numită substantia nigra. Acești neuroni sunt responsabili pentru producerea dopaminei, un neurotransmițător esențial pentru controlul mișcărilor. Odată ce numărul acestor neuroni scade sub un anumit nivel, apar simptomele caracteristice ale bolii, cum ar fi tremorul, rigiditatea musculară și dificultățile de coordonare.

Pe lângă simptomele motorii, boala Parkinson poate include și simptome non-motorii, precum tulburări de somn, depresie, anxietate și probleme cognitive. Boala apare de obicei după 60 de ani, dar poate începe și mai devreme, iar când debutează înainte de 50 de ani se vorbește de Parkinson cu debut precoce. Altceva sunt formele de parkinsonism atipic, boli înrudite care la început seamănă cu Parkinsonul, dar evoluează mai repede și răspund mai slab la tratament. Trebuie spus limpede: în ciuda cercetărilor avansate, nu există un tratament care să vindece complet boala Parkinson; cu toate acestea, managementul simptomelor poate ajuta pacienții să ducă o viață cât mai normală.

În prezent, nu se cunosc toate cauzele exacte ale bolii Parkinson, însă se știe că un mix de factori genetici și de mediu contribuie la dezvoltarea acesteia. Avansarea bolii se desfășoară în stadii, iar fiecare pacient poate experimenta o combinație unică de simptome și severitate a acestora. Este esențial ca pacienții să beneficieze de un diagnostic precoce și de un tratament adaptat pentru a minimiza impactul bolii asupra vieții lor cotidiene.

Stadiile bolii Parkinson

Stadiile de mai jos vin din scala Hoehn și Yahr, publicată în 1967 și folosită și azi de neurologi. Scala descrie mișcarea și echilibrul, nu tot ce simte omul. Tulburările de somn, constipația sau depresia nu așteaptă stadiul 3 și pot apărea chiar înaintea tremorului.

StadiulCe se vedeCât de independent rămâne omul
1Simptome pe o singură parte a corpului, de obicei un tremor sau o mână mai înceatăComplet independent, viața de zi cu zi se schimbă puțin
2Simptome pe ambele părți, fără probleme de echilibruIndependent, dar unele activități durează mai mult
3Apare instabilitatea, iar riscul de cădere creșteÎncă se descurcă singur, cu limitări
4Boală severă, mersul și ridicatul sunt foarte greoaieMai poate sta în picioare și merge fără ajutor, dar are nevoie de sprijin la multe activități
5Fără ajutor stă în pat sau în scaunul cu rotileAre nevoie de îngrijire permanentă

Ritmul diferă mult de la un om la altul. Unii rămân ani la rând în primele două stadii, iar scala nu spune cât de repede se trece de la unul la altul.

Cât se poate trăi cu boala Parkinson

Boala Parkinson nu e fatală în sine, dar scurtează viața unei părți dintre oameni. Cea mai mare analiză de până acum a adunat în 2014 un număr de 88 de studii și a găsit, în cohortele urmărite de la diagnostic, o mortalitate de aproximativ 1,5 ori mai mare decât la oamenii de aceeași vârstă fără boală. Diferențele dintre studii au fost însă foarte mari.

Doi factori au apărut cel mai des legați de un risc mai mare, și anume vârsta înaintată și apariția demenței. Multe dintre riscurile stadiilor avansate țin de căderi și de pneumonia care apare când înghițirea devine greu de controlat, adică exact de complicațiile de care se ocupă kinetoterapia, logopedia și îngrijirea atentă de acasă.

Cauze și factori de risc pentru Parkinson

Cauza genetică

Cele mai multe cazuri nu au o cauză genetică cunoscută. După datele fundației americane Parkinson's Foundation, aproximativ 10% dintre cazuri sunt legate de variante genetice moștenite, care apar la mai mulți membri ai aceleiași familii, iar la aproape 90% dintre oameni nu se găsește nicio variantă genetică implicată. Genele studiate cel mai mult sunt LRRK2 și GBA, iar pentru purtătorii lor există deja studii clinice cu tratamente țintite. Un părinte cu Parkinson nu înseamnă că o să ai și tu boala.

Expunerea la substanțe toxice

Expunerea la substanțe chimice toxice, cum ar fi pesticide, solvenți industriali și metale grele, a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson. Studiile sugerează că aceste substanțe pot provoca stres oxidativ și inflamație în creier, afectând neuronii dopaminergici și contribuind la degenerarea lor. Aceste descoperiri subliniază importanța protecției împotriva substanțelor chimice dăunătoare, în special pentru persoanele care lucrează în medii de risc.

Vârsta avansată

Vârsta este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru boala Parkinson. Incidența acestei afecțiuni crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, majoritatea pacienților fiind diagnosticați după vârsta de 60 de ani. Deși nu se înțelege pe deplin mecanismul, se crede că îmbătrânirea neuronilor și acumularea de leziuni în celulele nervoase contribuie la dezvoltarea bolii.

Genul

Studiile indică faptul că bărbații sunt mai predispuși să dezvolte boala Parkinson comparativ cu femeile. Această diferență de gen sugerează că factorii biologici, cum ar fi hormoni sau compoziția genetică, ar putea influența riscul de apariție a bolii. Aceasta ridică întrebări interesante cu privire la modul în care intervențiile specifice genului ar putea afecta tratamentele pentru boala Parkinson.

Stilul de viață

Mișcarea are datele cele mai consistente. O meta-analiză din 2018 pe 8 studii prospective, cu peste 544.000 de participanți urmăriți în medie 12 ani, a găsit un risc cu aproximativ 29% mai mic la cei care făceau cel mai mult efort moderat sau intens, în timp ce activitatea ușoară nu a schimbat riscul.

Contrar așteptărilor, fumatul apare în studii legat de un risc mai mic de Parkinson, iar o asociere asemănătoare s-a văzut la cafea. Nimeni nu recomandă fumatul din acest motiv, fiindcă riscurile lui sunt cu mult mai mari, iar explicația legăturii nu e lămurită.

Semnele care pot apărea cu ani înainte de tremor

Boala începe în creier cu mult înainte să se vadă la mers sau la mână. Criteriile Societății Internaționale de Parkinson și Tulburări de Mișcare pentru faza de dinaintea diagnosticului au fost actualizate în 2019 și numără printre semnele de risc câteva care nu au nimic de-a face cu mișcarea:

  • mirosul care slăbește fără o cauză la nas
  • tulburarea de comportament din somnul REM, când omul lovește, dă din picioare sau vorbește tare în timp ce visează
  • constipația care durează de ani de zile
  • somnolența mare din timpul zilei
  • amețeala la ridicare, din cauza tensiunii care scade
  • depresia sau anxietatea apărute pentru prima dată la vârsta a doua
  • problemele urinare sau de erecție

Niciunul dintre ele nu înseamnă singur Parkinson. Constipația și mirosul slăbit sunt frecvente și la oameni sănătoși, iar criteriile le folosesc numai împreună, ca să calculeze o probabilitate. Dacă te regăsești în mai multe, mai ales în tulburarea de somn, merită o discuție cu un neurolog.

Simptomele bolii Parkinson

Tremorul

Tremorul este adesea unul dintre primele simptome observate la pacienții cu boala Parkinson. De obicei, acesta apare în repaus, ceea ce înseamnă că poate fi mai pronunțat atunci când persoana nu efectuează nicio activitate. Tremorul poate afecta diverse părți ale corpului, dar este frecvent localizat la mâini, picioare și bărbie. Deși tremorul nu este prezent la toți pacienții, atunci când apare, poate provoca disconfort și dificultăți în activitățile zilnice.

Rigiditatea musculară

Rigiditatea musculară este un simptom caracteristic al bolii Parkinson, ce se manifestă printr-o tensiune anormală a mușchilor. Aceasta poate provoca durere și disconfort, limitând flexibilitatea și mobilitatea pacientului. Rigiditatea poate afecta, de asemenea, capacitatea de a efectua mișcări fine, cum ar fi scrierea sau îmbrăcarea, ceea ce face ca activitățile cotidiene să devină mai dificile și frustrante.

Bradikinezia

Bradikinezia se referă la încetinirea mișcărilor și este un simptom esențial al bolii Parkinson. Pacienții pot simți că le este greu să înceapă o mișcare sau că mișcările lor devin din ce în ce mai lente. Aceasta poate afecta toate aspectele vieții, de la mersul pe jos până la activități simple, precum mâncatul sau igiena personală. Bradikinezia poate contribui la o deteriorare generală a calității vieții, făcând pacienții să se simtă mai izolați și mai dependenți.

Probleme de echilibru

Pe măsură ce boala progresează, pacienții cu Parkinson pot întâmpina dificultăți din ce în ce mai mari în menținerea echilibrului. Aceasta poate crește riscul de căderi, care sunt o preocupare majoră pentru pacienții din stadii avansate ale bolii. Problemele de echilibru pot afecta în mod semnificativ activitățile zilnice, forțând pacienții să fie mai precauți și, uneori, să folosească dispozitive de ajutor, cum ar fi bastoanele sau cadrele de mers.

Simptomele non-motorii

Pe lângă simptomele motorii, boala Parkinson poate include și o varietate de simptome non-motorii, care pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Acestea pot include depresie, anxietate, probleme de somn, oboseală, dificultăți cognitive și schimbări de comportament. Aceste simptome sunt adesea subestimate și neglijate, dar este esențial ca pacienții să primească suport adecvat pentru a face față provocărilor psihologice și emoționale asociate cu boala.

Diagnosticul în boala Parkinson

Diagnosticul bolii Parkinson este un proces complex care implică o evaluare amănunțită a simptomelor și a istoricului medical al pacientului. În general, nu există teste de laborator specifice pentru confirmarea acestei afecțiuni.

Medicii se bazează pe observațiile clinice. Un neurolog specializat în tulburări de mișcare va efectua un examen fizic detaliat, evaluând reflexele, tonusul muscular, coordonarea și echilibrul. Tot atunci pacientul ar trebui să spună ce simptome non-motorii are, care pot influența considerabil diagnosticarea și managementul bolii.

În unele cazuri, medicul poate solicita imagistică cerebrală, cum ar fi o tomografie computerizată sau o rezonanță magnetică, pentru a exclude alte condiții neurologice care pot imita simptomele bolii Parkinson. Chiar și așa, diagnosticul se bazează în principal pe criteriile clinice, având în vedere că boala Parkinson progresează în moduri variate de la un pacient la altul. O diagnosticare timpurie este esențială pentru a permite o intervenție rapidă, care poate îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Neurologii folosesc criteriile publicate în 2015 de Societatea Internațională de Parkinson și Tulburări de Mișcare. Esențial e să existe încetinirea mișcărilor, împreună cu tremorul de repaus sau cu rigiditatea, iar un răspuns clar la levodopa susține diagnosticul. Când tabloul nu e limpede, medicul poate cere un DaTscan, o investigație care arată cât de bine funcționează în creier terminațiile nervoase care eliberează dopamină.

Opțiuni de tratament pentru Parkinson

Medicamente

Tratamentul medicamentos este adesea prima linie de apărare în gestionarea simptomelor bolii Parkinson. Aceste medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor motorii, cum ar fi tremorul, rigiditatea și bradikinezia. Beneficiile medicamentelor includ îmbunătățirea mobilității și a calității vieții. Este esențial ca medicamentele să fie administrate sub supravegherea unui specialist, pentru a ajusta doza în funcție de răspunsul individual al pacientului. Cum arată concret programul pentru Parkinson la Institut, de la evaluare la antrenament, e descris pe pagina despre Parkinson.

Ghidul britanic NICE recomandă levodopa la începutul bolii atunci când simptomele motorii încurcă viața de zi cu zi. Când nu o încurcă încă, medicul poate alege între levodopa, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B, fiecare cu avantajele și efectele lui adverse. Stimularea cerebrală profundă se discută mai târziu, la oamenii la care medicamentele nu mai controlează bine fluctuațiile.

Terapia fizică

Terapia fizică joacă un rol crucial în tratamentul bolii Parkinson, ajutând pacienții să-și mențină mobilitatea și să îmbunătățească echilibrul. Specialiștii în terapie fizică pot dezvolta programe de exerciții personalizate, adaptate nevoilor individuale ale pacienților. Această abordare nu doar că ajută la ameliorarea simptomelor motorii, dar și la creșterea stării generale de bine și a încrederii în sine.

Terapia ocupațională

Terapia ocupațională se concentrează pe ajutarea pacienților să-și mențină independența în activitățile zilnice. Aceasta poate include adaptarea mediului de lucru sau a locuinței pentru a facilita desfășurarea activităților. Prin învățarea unor strategii eficiente și utilizarea unor instrumente specifice, pacienții pot face față mai bine provocărilor zilnice.

Terapia prin neurofeedback

Terapia prin neurofeedback este o opțiune inovatoare care implică antrenarea creierului pentru a-și regla activitatea electrică. Aceasta metodă neinvazivă poate ajuta pacienții să-și gestioneze simptomele. Prin monitorizarea activității cerebrale și oferirea de feedback în timp real, creierul pacienților poate învăța să își controleze răspunsurile emoționale și comportamentale, ceea ce poate duce la o îmbunătățire semnificativă a calității vieții.

Psihoterapia

Psihoterapia, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, poate fi utilă pentru a ajuta pacienții să facă față provocărilor emoționale și psihologice asociate cu boala Parkinson. Această formă de tratament poate oferi un spațiu sigur pentru a discuta despre anxietăți, depresie și alte probleme de sănătate mintală. Sprijinul psihologic poate îmbunătăți adaptarea la boală și poate oferi pacienților instrumentele necesare pentru a face față dificultăților emoționale.

Dieta și stilul de viață

O alimentație sănătoasă și un stil de viață activ pot contribui la gestionarea simptomelor bolii Parkinson. Dietele echilibrate, bogate în antioxidanți și nutrienți, pot ajuta la îmbunătățirea sănătății generale și la reducerea inflamației. Exercițiile fizice regulate ajută la menținerea mobilității și a stării de bine, contribuind la un management mai eficient al bolii.

Complicații asociate cu boala Parkinson

Complicații fiziologice

Boala Parkinson poate duce la o serie de complicații fiziologice, inclusiv dificultăți de deglutiție și probleme digestive, cum ar fi constipația. Aceste probleme pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților și pot duce la riscuri suplimentare, cum ar fi pneumonia, în cazul în care deglutiția devine extrem de problematică. Pacienții pot experimenta oboseală cronică, ceea ce poate limita activitățile zilnice și poate afecta capacitatea de muncă.

Complicații psihologice

Complicațiile psihologice sunt la fel de relevante, pacienții putând experimenta depresie, anxietate și tulburări cognitive. Aceste probleme pot afecta relațiile personale și profesionale, limitând sprijinul social de care pacienții au nevoie. Se adaugă retragerea socială, ceea ce poate duce la o stare de izolare și la o deteriorare generală a sănătății mintale.

Impactul asupra vieții profesionale

Boala Parkinson poate afecta semnificativ viața profesională a pacienților. Dificultățile motorii, cum ar fi tremorul și rigiditatea, pot face sarcinile de muncă mai dificile, iar complicațiile psihologice pot duce la o scădere a productivității. Aceasta poate crea o frustrare suplimentară și un sentiment de neputință, afectând stima de sine și motivația.

Impactul asupra vieții personale

Impactul asupra vieții personale este adesea profund, afectând relațiile familiale și sociale. Dificultățile de comunicare și schimbările de comportament asociate cu boala Parkinson pot provoca tensiuni în relații, atât cu membrii familiei, cât și cu prietenii. Pacienții pot e

Se poate preveni boala Parkinson?

Nu există o metodă dovedită care să prevină boala. Ce avem sunt asocieri din studii observaționale, care arată ce merge împreună cu un risc mai mic, nu ce îl scade sigur.

  • Mișcarea moderată sau intensă e legată cel mai constant de un risc mai mic, de exemplu mersul alert, înotul sau bicicleta.
  • Protecția la locul de muncă, acolo unde se lucrează cu pesticide sau solvenți, fiindcă expunerea la ele e asociată cu un risc mai mare.
  • Atenția la semnele timpurii, cum ar fi mirosul slăbit sau tulburarea de somn REM, care merită spuse medicului, fiindcă un diagnostic pus devreme ajută la planificarea tratamentului.

Dacă ești în căutarea unei metode neinvazive și complementare de a gestiona simptomele bolii Parkinson, ia în considerare terapia antrenamente cerebrale. Această abordare inovatoare îți poate oferi instrumentele necesare pentru a-ți controla răspunsurile emoționale și comportamentale, îmbunătățind astfel calitatea vieții. Contactează-ne pentru a afla mai multe despre cum terapia prin neurofeedback poate fi integrată în planul tău de tratament!

Referințe:

🧠 Cum funcționează creierul tău?

Descarcă GRATUIT ghidul și află ce arată harta ta cerebrală.

📖 Cărțile noastre - scrise de fondatoarele Institutului BrainMap

📖 Anxietatea. Când mintea nu se mai oprește - 49,00 lei

📖 Depresia. O hartă prin întuneric - 49,00 lei

📖 Insomnia. Cum să îți recuperezi somnul și echilibrul mental - 49,00 lei

📖 Dependențe. Creierul captiv - 49,00 lei

📖 Foamea care nu e foame. Neuroștiința din spatele relației tale cu mâncarea - 49,00 lei

📖 Durerea cronică. Creierul care nu uită să doară - 49,00 lei

Vezi toate cele 30 de cărți în magazin →

Programează consultație gratuită →

Referințe

  • Postuma, R. B., Berg, D., Stern, M. și colab. MDS clinical diagnostic criteria for Parkinson's disease. Movement Disorders, 2015, 30(12): 1591–1601. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26474316.
  • Armstrong, M. J., Okun, M. S. Diagnosis and treatment of Parkinson disease: a review. JAMA, 2020, 323(6): 548–560. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32044947.
  • Morris, H. R., Spillantini, M. G., Sue, C. M., Williams-Gray, C. H. The pathogenesis of Parkinson's disease. The Lancet, 2024, 403(10423): 293–304. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38245249.
  • Heinzel, S., Berg, D., Gasser, T. și colab. Update of the MDS research criteria for prodromal Parkinson's disease. Movement Disorders, 2019, 34(10): 1464–1470. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31412427.
  • Hoehn, M. M., Yahr, M. D. Parkinsonism: onset, progression and mortality. Neurology, 1967, 17(5): 427–442 (retipărit în Neurology, 2001, 57(10 Suppl 3): S11–26). [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11775596.
  • Macleod, A. D., Taylor, K. S., Counsell, C. E. Mortality in Parkinson's disease: a systematic review and meta-analysis. Movement Disorders, 2014, 29(13): 1615–1622. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24821648.
  • Fang, X., Han, D., Cheng, Q. și colab. Association of levels of physical activity with risk of Parkinson disease: a systematic review and meta-analysis. JAMA Network Open, 2018, 1(5): e182421. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30646166.
  • Hernán, M. A., Takkouche, B., Caamaño-Isorna, F., Gestal-Otero, J. J. A meta-analysis of coffee drinking, cigarette smoking, and the risk of Parkinson's disease. Annals of Neurology, 2002, 52(3): 276–284. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12205639.
  • NICE. Parkinson's disease in adults (NG71), 2017. [online] Disponibil la: nice.org.uk/guidance/ng71/chapter/Recommendations.
  • Parkinson's Foundation. Genetics & Parkinson's. [online] Disponibil la: parkinson.org/understanding-parkinsons/causes/genetics.
  • Parkinson's Foundation. Diet & Nutrition. [online] Disponibil la: parkinson.org/living-with-parkinsons/management/diet-nutrition.

Întrebări frecvente despre boala Parkinson

Boala Parkinson se vindecă?

Nu. Nu există, deocamdată, un tratament care să vindece boala Parkinson sau să îi oprească evoluția. Ce se poate face e mult, însă: medicația dopaminergică, kinetoterapia și, în cazuri selectate, stimularea cerebrală profundă controlează simptomele ani la rând și țin calitatea vieții sus. Cine îți promite vindecarea te induce în eroare.

Care sunt primele semne ale bolii Parkinson?

De obicei încep pe o singură parte a corpului și sunt ușor de pus pe seama vârstei: un tremor care apare în repaus, scrisul care se face mai mic, mișcările care încetinesc, rigiditate într-un braț sau într-un picior. Există și semne care apar cu ani înainte de cele motorii, printre care pierderea mirosului, constipația și mișcările violente din timpul visului.

Câte stadii are boala Parkinson și care e ultimul?

Scala folosită cel mai des are 5 stadii. În stadiul 1 simptomele sunt pe o singură parte și nu încurcă viața de zi cu zi. În stadiul 5, ultimul, persoana nu mai poate sta în picioare sau merge fără ajutor și are nevoie de îngrijire permanentă. Ritmul diferă mult de la un om la altul, iar mulți oameni nu ajung niciodată în ultimele stadii.

Cum se pune diagnosticul de Parkinson?

Clinic, de către un neurolog, nu dintr-o analiză. Nu există un test de laborator care să confirme boala. Medicul se uită la semnele motorii, la istoric și la răspunsul la tratament, iar imagistica cerebrală se cere ca să excludă alte afecțiuni care seamănă, nu ca să confirme Parkinsonul.

Boala Parkinson se moștenește?

În cele mai multe cazuri, nu direct. Marea majoritate a cazurilor apar fără o cauză genetică identificabilă, dintr-o combinație de factori genetici și de mediu. Există și forme ereditare, dar sunt o minoritate, iar un părinte cu Parkinson nu înseamnă că o să ai și tu.

Neurofeedbackul tratează boala Parkinson?

Nu, și e important de spus limpede. Antrenamentul cerebral nu încetinește boala și nu înlocuiește tratamentul neurologic. Unde poate avea sens e pe ce se adaugă peste boală, adică somnul dereglat, anxietatea sau oboseala, iar asta se discută cu medicul curant, nu în locul lui.

Cât trăiește un bolnav de Parkinson?

Boala nu e fatală în sine, dar o analiză pe 88 de studii a găsit o mortalitate în medie de aproximativ 1,5 ori mai mare decât la oamenii de aceeași vârstă, cu diferențe mari de la un om la altul. Vârsta și apariția demenței contează cel mai mult.

Ce medicamente se folosesc în boala Parkinson?

Levodopa e medicamentul de bază. Pe lângă ea se folosesc agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B, iar alegerea și dozele le stabilește neurologul. Niciunul nu oprește boala, dar controlează simptomele motorii.

Ce alimente sunt recomandate în boala Parkinson?

Nu există o dietă care să trateze boala. Proteinele din carne, pește, ouă, lactate sau fasole pot încurca absorbția unor medicamente dacă sunt în aceeași masă, așa că ora la care iei tratamentul se stabilește cu medicul. Apa din belșug și alimentele bogate în fibre ajută la constipație, care e foarte frecventă în boală.

Cum arată primul pas la Institut

Dacă te-ai recunoscut în rândurile de mai sus, sau ai recunoscut pe cineva drag, primul pas e o discuție, nu o decizie. Prima convorbire e gratuită și durează în jur de douăzeci de minute: ne spui ce te-a adus aici și ce te încurcă cel mai tare acum, iar noi îți spunem sincer dacă o evaluare are sens și ce ar include. Când răspunsul e că întâi trebuie văzut un medic, îl primești la fel de direct.

Evaluarea BrainMap înregistrează activitatea creierului în repaus și e neinvazivă. Pe baza ei se construiește planul, împreună cu tratamentul pe care îl urmezi deja. Ce presupune, pas cu pas, pentru Parkinson, e descris pe pagina despre Parkinson.

Programează o discuție gratuită 037 171 0020

Vrei să înțelegi ce se întâmplă în creierul tău?

Programează o discuție cu specialiștii Institutului BrainMap și află cum te poate ajuta un BrainMap și antrenamentele cerebrale.

Programează o discuție gratuită

Evaluarea qEEG (brain mapping) se face în centrele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Bacău și Craiova. Tarifele sunt pe pagina de prețuri.

💬 WhatsApp
Ai o întrebare?