Somnolența diurnă excesivă este definită ca dificultatea de a rămâne treaz/alert sau o dorință crescută de a dormi în timpul zilei. Această stare este accentuată atunci când sunteți mai puțin activ fizic (ex: când conduceți ori la locul de muncă). Stările de somnolență sunt considerate excesive atunci când sunt resimțite zilnic sau aproape zilnic, pe o perioadă de cel puțin 3 luni.

Somnolența este adesea confundată cu oboseala, deoarece în ambele condiții persoana afectată constată o lipsă de energie. Principala diferență este că oamenii ce resimt oboseală sunt capabili să rămână treji, în ciuda faptului că se simt obosiți și lipsiți de vlagă.

Starea de somnolență este o problemă comună în societatea modernă, afectând mulți oameni în diverse circumstanțe. În acest articol, vom explora în detaliu cauzele stării de somnolență, inclusiv bolile asociate, impactul acestei stări asupra activităților zilnice și opțiunile de tratament disponibile, de la medicamente la remedii naturale.

Cauzele stării de somnolență

Starea de somnolență poate fi determinată de o varietate de factori, inclusiv obiceiurile de somn, condițiile medicale, stilul de viață și stresul. Înțelegerea acestor cauze poate fi crucială pentru identificarea și gestionarea corectă a stării de somnolență. Iată o analiză detaliată a principalelor cauze:

• Lipsa de somn sau somn de proastă calitate: Una dintre cele mai evidente cauze ale stării de somnolență este lipsa de somn. Programul de somn neregulat, trezitul frecvent în timpul nopții sau calitatea scăzută a somnului pot contribui semnificativ la oboseală și somnolență în timpul zilei.
• Stres și anxietate: Factorii psihologici, cum ar fi stresul și anxietatea, pot afecta negativ calitatea somnului. Grijile constante pot duce la insomnie și la o stare generală de somnolență.
• Stil de viață agitat: Un stil de viață agitat, caracterizat de activități intense sau program încărcat, poate contribui la oboseală și somnolență. Lipsa timpului pentru odihnă și relaxare poate amplifica această stare.
• O varietate de afecțiuni medicale: Diverse boli și afecțiuni medicale pot provoca stări de somnolență. Printre acestea se numără apneea de somn, insomnia, diabetul, bolile tiroidiene (cum ar fi hipotiroidismul), anemia și alte afecțiuni care afectează metabolismul sau funcționarea normală a organismului.
• Consumul excesiv de alcool sau consumul de substanțe psihoactive: Consumul excesiv de alcool, medicamente sedative sau alte substanțe psihoactive poate afecta negativ calitatea somnului și poate contribui la starea de somnolență.
• Modificări hormonale: Fluctuațiile hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul sarcinii, menstruației sau în perioada menopauzei, pot influența calitatea somnului și pot contribui la starea de somnolență.

Este esențial să se identifice cauzele specifice ale stării de somnolență pentru a aborda problema în mod corespunzător. Un diagnostic precis și tratamentul adecvat, fie că este vorba de modificări ale stilului de viață, terapie comportamentală sau intervenții medicale, pot ajuta la îmbunătățirea calității somnului și la gestionarea eficientă a stării de somnolență. 

Investigatia BrainMap poate ajuta la identificarea modelelor de activitate cerebrală care cauzează stări de somnolență, ajutând la găsirea unor soluții adecvate și personalizate.

Cele mai frecvente boli care provoacă starea de somnolență excesivă

Este important să evidențiem că somnolența poate fi un simptom comun pentru diverse afecțiuni și, înainte de a trage orice concluzie, este întotdeauna recomandat să consultați un profesionist din domeniul medical pentru un diagnostic adecvat. Iată câteva afecțiuni care provoacă stări de somnolență diurnă:

Sindromul de oboseală cronică (SOC) 

SOC este caracterizat prin oboseală severă care nu este ameliorată de odihnă. Somnolența diurnă poate fi un simptom proeminent al acestei afecțiuni.

Sindromul picioarelor neliniștite (SPN) 

SPN este o tulburare a sistemului nervos care provoacă senzații neplăcute la nivelul picioarelor, determinând deseori nevoia de a le mișca. Aceasta poate afecta somnul și duce la somnolență ziua.

Depresia și anxietatea

Problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, pot contribui la starea de somnolență diurnă.

Boli neurologice

Diverse afecțiuni neurologice cum ar fi boala Parkinson sau scleroza multiplă, pot afecta calitatea somnului și pot determina stări de somnolență în timpul zilei.

Insomnia

Persoanele cu insomnie pot experimenta dificultăți în a adormi sau în a menține somnul pe parcursul nopții. Această tulburare poate duce la stări de somnolență și oboseală ziua.

Apneea în somn

Apneea este o tulburare în care respirația se oprește și începe repetat în timpul somnului. Pacienții cu apnee în somn pot avea dificultăți în menținerea unui somn odihnitor și pot prezenta somnolență excesivă în timpul zilei.

Narcolepsia

Aceasta este o tulburare cronică de somn care se manifestă prin somnolență excesivă în timpul zilei, crize de somn brusc și pierderea controlului muscular în situații emoționale intense.

Afecțiuni tiroidiene

Disfuncțiile tiroidiene, cum ar fi hipotiroidismul, pot provoca stări de oboseală și somnolență diurnă.

Diabetul

Persoanele cu diabet pot resimți stări de somnolență din cauza fluctuațiilor nivelului de zahăr din sânge și a altor complicații asociate.

InfecțiileInfecțiile persistente, precum gripa sau mononucleoza, pot duce la oboseală și somnolență.

Este important să subliniem că aceste afecțiuni pot varia în severitate și că somnolența poate fi, uneori, un simptom nespecific. Diagnosticarea și tratamentul corect al stării de somnolență ar trebui să fie realizate sub îndrumarea unui profesionist medical.

Impactul stării de somnolență

Impactul stării de somnolență poate fi extins și poate afecta în mod semnificativ atât sănătatea fizică, cât și cea mentală a unei persoane. Starea de somnolență cronică poate avea consecințe pe termen lung și poate influența diverse aspecte ale vieții cotidiene. Iată câteva dintre impacturile semnificative ale stării de somnolență:

• Performanța cognitivă redusă: Una dintre primele zone afectate de starea de somnolență este performanța cognitivă. Dificultăți în concentrare, memorie scăzută și încetinirea proceselor cognitive pot afecta atât munca profesională, cât și activitățile de zi cu zi.
• Accidentele rutiere și la locul de muncă: Persoanele somnolente au un risc crescut de a fi implicate în accidente rutiere, deoarece capacitatea de reacție și atenție sunt afectate; de asemenea, somnolența la locul de muncă poate duce la erori și accidente la locul de muncă.
• Probleme de sănătate mentală: Starea de somnolență cronică poate contribui la probleme de sănătate mentală, cum ar fi stresul, anxietatea și depresia. Lipsa de odihnă corespunzătoare poate amplifica simptomele acestor afecțiuni și poate face gestionarea lor mai dificilă.
• Probleme de sănătate fizică: Starea de somnolență poate afecta negativ sănătatea fizică, contribuind la creșterea riscului de obezitate, boli cardiovasculare și diabet. Aceasta poate influența, de asemenea, capacitatea organismului de a gestiona stresul și inflamațiile.
• Impact social: Persoanele somnolente pot avea dificultăți în menținerea relațiilor sociale. Lipsa de energie și interesul redus pot determina izolarea socială și scăderea calității vieții sociale.
• Probleme de productivitate: La locul de muncă, starea de somnolență poate reduce productivitatea și eficiența. Capacitatea redusă de concentrare poate afecta rezultatele profesionale și realizările personale.
• Probleme în educație: În cazul studenților, somnolența poate afecta performanța școlară. Dificultăți în a fi atent în clasă și oboseala constantă pot duce la scăderea calității învățării.
• Creșterea riscului de afecțiuni medicale: Starea de somnolență cronică poate crește riscul de afecțiuni medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială, tulburări metabolice și probleme endocrine.
• Probleme de reglare a greutății: Somnolența poate afecta reglarea greutății corporale prin influențarea apetitului și a obiceiurilor alimentare.
• Impactul asupra calității vieții: În general, starea constantă de somnolență poate reduce calitatea vieții, afectând modul în care oamenii se simt și se bucură de activități cotidiene.

Pentru a evita impactul negativ al stării de somnolență, este esențial să se identifice și să se trateze cauza subiacentă. Consultarea unui specialist și efectuarea unui BrainMap pot oferi un răspuns adecvat și soluții pentru a îmbunătăți calitatea somnului și a reduce starea de somnolență.

Tratament și recomandări pentru a preveni starea de somnolență excesivă

Tratament medicamentos

Medicamentele prescrise pentru tratarea stării de somnolență includ stimulante și modulatori ai somnului, dar acestea trebuie administrate sub supraveghere medicală.

Remedii Naturale 

• Somnul Regulat: Adoptarea unui program de somn regulat poate îmbunătăți calitatea somnului și reduce starea de somnolență.
• Exercițiile Fizice: Activitatea fizică moderată poate îmbunătăți nivelul de energie și ajuta la combaterea somnolenței.
• Tehnici de Relaxare: Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația și yoga, pot contribui la reducerea stresului și ameliorarea stării de somnolență.

Consumul de cafea

Datorită conținutulUI său de cofeină, cafeaua este adesea folosită pentru a combate starea de somnolență. Cafeina este un stimulent psihoactiv prezent în cafea și în alte băuturi, cum ar fi ceaiul și unele băuturi răcoritoare. Aceasta acționează asupra sistemului nervos central, având un impact semnificativ asupra stării de somnolență și așezându-se în categoria substanțelor cunoscute sub numele de xantine. Povestea sa legată de efectele trezirii și combaterea stării de somnolență este binecunoscută, dar să analizăm aceste aspecte din perspectiva neuroștiințifică: 

• Blocarea adenozinei: Adenozina este o substanță chimică care se acumulează în creier pe parcursul zilei și care contribuie la starea de somnolență. Cafeina acționează ca un antagonist al receptorilor de adenozină, blocându-i și împiedicând astfel efectul relaxant al adenozinei. Aceasta are ca rezultat o creștere a activității neuronale și o reducere a stării de somnolență.
• Efecte asupra dopaminei: Cafeina stimulează și eliberează dopamine, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa. Această creștere a dopaminei poate contribui la starea de vigilență și la îmbunătățirea dispoziției.
• Activarea sistemului nervos central: Cafeina acționează asupra sistemului nervos central, crescând activitatea acestuia. Aceasta poate determina eliberarea de neurotransmițători precum noradrenalina, care joacă un rol cheie în funcțiile de trezire și atenție.
• Inhibarea enzimei fosfodiesterazei: Cafeina inhibă activitatea enzimei fosfodiesterazei, care ar putea duce la acumularea de ciclic AMP (cAMP) în celule. Creșterea nivelului de cAMP este asociată cu excitabilitatea neuronală și poate contribui la efectele trezirii.
• Îmbunătățirea atenției și concentrării: Prin blocarea receptorilor de adenozină și stimularea sistemului nervos central, cafeina poate îmbunătăți atenția și concentrarea. Aceasta este adesea folosită pentru a combate starea de somnolență și pentru a spori performanța cognitivă.
• Insomnie și probleme de somn: Consumul excesiv de cafeină, în special înainte de culcare, poate perturba somnul și duce la insomnie sau la o calitate scăzută a somnului. Pentru a evita acest efect perturbator asupra somnului, savurați-vă cafeaua înainte de ora 14:00.
• Creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale: Cafeina poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, ceea ce poate fi problematic pentru cei cu afecțiuni cardiace.
• Dependență și toleranță: Utilizarea regulată a cafeinei poate duce la dezvoltarea dependenței și a toleranței, necesitând cantități mai mari pentru a obține aceleași efecte.

Consumul moderat de cafeină poate fi benefic pentru mulți oameni, ajutându-i să rămână vigilenți și să combată starea de somnolență. Cu toate acestea, este important să se evite excesele, să se respecte toleranța individuală și să se evite consumul în exces înainte de culcare pentru a nu afecta calitatea somnului. Persoanele cu afecțiuni medicale preexistente sau sensibilități la cafeină ar trebui să discute cu un profesionist medical înainte de a face modificări semnificative în consumul lor de cafeină.

Ameliorarea starilor de oboseala prin neurofeedback

Neurofeedbackul este o formă de terapie care implică monitorizarea activității cerebrale a unei persoane și furnizarea unui feedback în timp real, în general sub forma unui semnal vizual sau auditiv, acest feedback ajutând la reglarea modelelor de activitate cerebrală. În cazul stărilor excesive de somnolență, neurofeedback poate avea potențialul de a ajuta în mai multe moduri:

• Antrenarea creierului pentru a funcționa mai eficient în timpul activităților de zi cu zi poate contribui la menținerea unei stări de vigilență. Astfel, prin terapia Neurofeedback Plus, atenția și concentrarea sunt sporite, iar ceața mintală este eliminată.
• Neurofeedback Plus poate fi utilizat pentru a regla activitatea cerebrală legată de stadiile somnului. Prin reglarea acestor modele, terapia poate ajuta la îmbunătățirea calității somnului și la reducerea stărilor de somnolență diurnă.
• Neurofeedback Plus poate influența producția și utilizarea neurotransmițătorilor, substanțe chimice din creier responsabile de transmiterea semnalelor între celulele nervoase. Dacă dezechilibrele neurotransmițătorilor contribuie la stările excesive de somnolență, neurofeedback poate fi folosit pentru a încerca să corecteze aceste probleme.

Starea de somnolență poate fi provocată de diverse cauze, de la obiceiuri de somn proaste la boli cronice. Este esențial să identificăm și să tratăm cauza principală pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a menține un nivel optim de energie. Remedii variate, de la medicamente la abordări naturale și terapia Neurofeedback Plus oferă opțiuni personalizate pentru gestionarea eficientă a stării de somnolență, permițând o zi activă și plină de vitalitate.

Referințe:

1. Eeginfo.com. (2024). EEG Info – Chronic Fatigue, Fibromyalgia and Lyme Disease Research – Neurofeedback, EEG Biofeedback, Review papers and studies. [online] Available at: https://www.eeginfo.com/research/fatigue_main.jsp
2. Hammond DC (2022). Treatment of chronic fatigue with neurofeedback and self-hypnosis. NeuroRehabilitation, [online] 16(4). Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11790917/
3. Luctkar-Flude, M. (2015). A Systematic Review of the Safety and Effect of Neurofeedback on Fatigue and Cognition – Marian Luctkar-Flude, Dianne Groll, 2015. [online] Integrative Cancer Therapies. Available at: https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1534735415572886 ‌‌‌