📞 037 171 0020
Acasă › Educație › Articole

Scleroza multiplă (scleroza în plăci), primele semne și tratamentul

Medică cu ochelari care îi arată unui pacient imagini de rezonanță magnetică a creierului pe o tabletă, într-un cabinet luminos

Scleroza multiplă (scleroza în plăci) este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă mielina, învelișul care protejează fibrele nervoase din creier, din măduva spinării și din nervii optici.

Apare mai ales la adulții tineri și mai des la femei, iar de multe ori începe cu un semn care trece de la sine, cum ar fi vederea încețoșată la un ochi sau o amorțeală care urcă pe un picior. Încă nu se vindecă, dar se tratează mult mai bine decât acum 20 de ani.

Mai jos găsești primele semne la care merită să fii atent, formele bolii, cum pune neurologul diagnosticul, ce tratamente există, ce se știe despre sarcină și când e momentul să ceri o programare.

Ce este scleroza multiplă (scleroza în plăci)

Numele vine de la plăcile pe care boala le lasă în substanța albă a creierului și a măduvei, adică zone de inflamație și apoi de cicatrice. Acolo unde mielina e distrusă impulsul nervos trece mai încet sau se blochează, iar simptomele depind de locul în care apare fiecare leziune, motiv pentru care doi oameni cu același diagnostic pot avea simptome foarte diferite.

Boala e mai frecventă decât se crede. Atlasul sclerozei multiple, coordonat de Federația Internațională a Sclerozei Multiple, estimează că în 2024 trăiau cu boala 3,1 milioane de oameni în lume, adică aproximativ 1 din 2.600, față de 2,8 milioane în 2020.

Autorii pun creșterea mai ales pe seama diagnosticului mai bun, a datelor mai complete și a faptului că oamenii trăiesc mai mult cu boala.

3,1 mil.de oameni trăiesc cu scleroză multiplă în lume, după actualizarea din 2024 a Atlasului MS
8.000de persoane cu scleroză multiplă estimate în România, cu aproximativ 300 de diagnostice noi pe an

Federația Internațională a Sclerozei Multiple, Atlas of MS, 2026, și datele raportate de România în Atlas

Pentru România, datele raportate în atlas vorbesc de aproximativ 8.000 de persoane, dintre care 72% femei. Primele simptome apar de obicei între 20 și 30 de ani. În lume vârsta medie la diagnostic e de 32 de ani.

Boala nu e contagioasă și nici nu se moștenește direct, chiar dacă riscul e ceva mai mare atunci când o rudă apropiată o are.

Primele semne ale sclerozei multiple

Ghidul NICE din Marea Britanie a fost actualizat în august 2026 și enumeră semnele care apar cel mai des la debut. Ce le leagă e felul în care se instalează, fiindcă apar în câteva ore sau zile, durează peste 24 de ore, țin câteva zile sau săptămâni și apoi se ameliorează, de obicei la un om sub 50 de ani și fără febră sau infecție.

  • Vedere scăzută la un ochi însoțită de durere când îl miști, dată de inflamația nervului optic (nevrita optică).
  • Vedere dublă, care nu dispare când clipești sau după ce te odihnești.
  • Amorțeală, furnicături sau slăbiciune care urcă de la picioare spre trunchi ori cuprinde o mână sau o jumătate de corp.
  • O senzație de „curent electric” pe șira spinării când apleci capul în față, care poate coborî spre mâini și picioare și se numește semnul Lhermitte.
  • Probleme de echilibru și de mers, cu pași nesiguri sau senzația că un picior nu te mai ascultă.

Alte simptome se văd mai greu și apar de obicei pe parcurs, cum sunt oboseala care nu trece după somn, nevoia urgentă de a urina, durerea sau problemele de concentrare și de memorie. Despre oboseală și despre partea cognitivă am scris pe larg în ghidul gratuit pentru scleroza multiplă.

Contează și ce nu e un semn tipic.

Ghidul le cere medicilor să nu se gândească de rutină la scleroză multiplă când singurele probleme sunt oboseala, starea depresivă, amețeala sau senzațiile vagi, fără niciun semn neurologic clar.

Pentru amețeală există multe alte cauze, explicate în articolul despre vertij. Furnicăturile simetrice în ambele tălpi țin mai des de neuropatia periferică.

Ți s-a întâmplat ceva din listă? Atinge ce recunoști la tine

Ce atingi rămâne doar în browserul tău și nu se trimite nicăieri.

Programează o discuție gratuită

De ce apare scleroza multiplă

Cauza exactă nu se cunoaște încă, dar imaginea s-a limpezit mult în ultimii ani. Boala pare să pornească atunci când o predispoziție genetică întâlnește câțiva factori din mediu, iar sistemul imunitar începe să atace propria mielină, lăsând leziuni care se văd pe rezonanța magnetică sub forma unor pete în substanța albă.

Doi medici în halate albe care analizează împreună imaginile de rezonanță magnetică ale unui creier
Leziunile se văd pe rezonanța magnetică sub forma unor pete în substanța albă.

Cel mai puternic indiciu vine dintr-un studiu publicat în 2022 în revista Science, care a urmărit peste 10 milioane de tineri din armata americană. Dintre ei 955 au primit diagnosticul de scleroză multiplă, iar riscul a crescut de 32 de ori după infecția cu virusul Epstein-Barr, cel care dă mononucleoza.

Virusul e însă foarte răspândit. Singur nu poate explica de ce doar o parte dintre cei infectați fac boala.

Alți factori de risc confirmați de studii sunt

  • sexul feminin,
  • locuitul la latitudini mai nordice,
  • fumatul,
  • nivelul scăzut de vitamina D din cauza soarelui puțin sau a alimentației
  • și obezitatea în adolescență.

O parte dintre ei se pot schimba, iar renunțarea la fumat contează și după diagnostic, pentru că fumatul grăbește acumularea dizabilității.

Formele sclerozei multiple

Neurologii descriu boala după felul în care evoluează. Clasificarea folosită azi a fost revizuită în 2013 și adaugă fiecărei forme două precizări care contează pentru tratament, adică dacă boala e activă, cu pusee sau leziuni noi pe RMN, și dacă progresează.

FormaCum aratăCât de des
Sindromul clinic izolatUn prim episod neurologic tipic, care nu îndeplinește încă toate criteriile de diagnosticPoate rămâne singurul episod sau poate fi începutul bolii
Recurent-remisivăPusee urmate de recuperare totală sau parțială, cu perioade stabile între eleAproximativ 85% dintre diagnostice încep așa
Secundar progresivăDupă ani cu pusee dizabilitatea crește treptat, cu sau fără pusee noiApare la o parte dintre cei cu forma recurent-remisivă
Primar progresivăAgravare lentă de la început, fără pusee clare, adesea cu probleme de mersAproximativ 12% dintre diagnostice încep cu o formă progresivă

Poate ai citit și despre o formă numită progresiv recurentă. Revizia din 2013 a renunțat la ea, iar cine ar fi primit odinioară această etichetă e descris azi ca având o formă primar progresivă activă.

Mai există situația în care un RMN făcut pentru dureri de cap sau după un accident arată leziuni tipice la cineva fără niciun simptom. Se numește sindrom radiologic izolat, iar neurologul îl urmărește în timp.

Cum se pune diagnosticul (RMN, criteriile McDonald, puncția lombară)

Nu există o analiză unică pentru scleroza multiplă. Neurologul adună mai multe piese și caută leziuni în cel puțin 2 zone diferite ale sistemului nervos care au apărut în momente diferite, apoi se asigură că nicio altă boală nu explică mai bine ce ți se întâmplă.

  • Discuția și examenul neurologic, în care contează toate episoadele din trecut, chiar și cele care au trecut singure.
  • RMN-ul creierului și al măduvei, de obicei cu substanță de contrast, care arată leziunile vechi și pe cele active.
  • Puncția lombară, care caută în lichidul cefalorahidian benzile oligoclonale, un semn de inflamație limitată la sistemul nervos.
  • Potențialele evocate vizuale și tomografia optică, care arată dacă nervul optic a fost atins, chiar fără simptome.
  • Analizele de sânge, care exclud bolile care seamănă, cum sunt unele infecții precum boala Lyme, alte boli autoimune sau lipsa de vitamina B12.

Regulile după care se combină rezultatele se numesc criteriile McDonald. Datorită lor diagnosticul poate fi pus încă de la primul episod tipic, dacă RMN-ul și lichidul cefalorahidian aduc deja dovezile cerute.

Aparat de rezonanță magnetică cu masa pentru pacient, într-o sală de spital luminată

Criteriile McDonald din 2017

Se aplică mai ales după un prim episod tipic. Cer leziuni răspândite în spațiu și în timp, iar benzile oligoclonale din lichidul cefalorahidian pot ține locul dovezii în timp.

Revizia din 2024

Publicată în octombrie 2025, adaugă nervul optic ca a cincea zonă, folosește semnul venei centrale și lanțurile ușoare kappa libere ca dovezi de sprijin și permite în anumite cazuri diagnosticul chiar fără un puseu clar.

Revizia din 2024 vrea să grăbească diagnosticul fără să crească riscul de eroare și are reguli separate pentru persoanele de peste 50 de ani. Ghidul NICE a trecut la ea în august 2026.

Dacă ți s-a spus cândva că nu sunt încă destule criterii, merită să întrebi la următorul control dacă lucrurile se văd altfel acum.

Tratamentele care schimbă evoluția bolii

Tratamentele modificatoare ale bolii nu repară leziunile vechi. Rolul lor e să reducă numărul de pusee și apariția leziunilor noi, iar o recenzie publicată în JAMA în 2021 arată că scad rata anuală a puseelor cu 29% până la 68% față de placebo sau de un medicament de comparație.

68%cea mai mare scădere a ratei anuale de pusee raportată pentru tratamentele modificatoare
9clase de tratamente pentru formele cu pusee, cu mecanisme și moduri de administrare diferite

McGinley și colaboratorii, JAMA, 2021

Există injecții, tablete și perfuzii, iar alegerea depinde de cât de activă e boala, de forma ei, de alte probleme de sănătate și de planurile de sarcină.

Ghidul european ECTRIMS/EAN din 2018 are recomandări pentru alegerea tratamentului, pentru urmărirea răspunsului și pentru schimbarea lui atunci când nu funcționează destul. Formele progresive au mai puține opțiuni.

În România tratamentul modificator se acordă prin Programul național de tratament al bolilor neurologice, derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Medicamentele se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale spitalelor care derulează programul, iar ca să intri în program trebuie să îndeplinești criteriile din protocolul terapeutic aprobat de Ministerul Sănătății și de CNAS.

Primul pas concret e un neurolog dintr-o clinică inclusă în program, care îți spune ce acte îți trebuie.

Farmacistă în halat alb care ia o cutie de medicamente de pe raftul unei farmacii

Puseul și tratamentul lui cu corticosteroizi

Un puseu (sau o recădere) înseamnă simptome noi sau agravarea celor vechi care durează peste 24 de ore, după o perioadă stabilă de cel puțin 1 lună și fără o infecție sau altă cauză care să le explice.

Înainte să vorbească de puseu, medicul exclude o infecție, mai ales una urinară sau respiratorie, fiindcă febra și căldura pot readuce pentru scurt timp simptome mai vechi. Ghidul NICE mai precizează că simptomele prezente de peste 3 luni nu se tratează de rutină ca un puseu.

Drumul obișnuit de la un simptom nou la tratamentul puseului

Nu orice puseu are nevoie de tratament.

Când îți afectează viața de zi cu zi, NICE recomandă metilprednisolon pe gură în doză de 500 mg pe zi timp de 5 zile, început cât mai repede și în cel mult 14 zile de la debut.

Alternativa e perfuzia cu 1 g pe zi timp de 3 până la 5 zile, de exemplu când tabletele nu au mers sau e nevoie de internare, iar o analiză Cochrane din 2012 nu a găsit diferențe clare între cele două căi.

Pungă de perfuzie cu picurătorul și tubul transparent

Corticosteroizii grăbesc recuperarea în primele săptămâni ale puseului, însă nu s-a demonstrat că schimbă evoluția bolii pe termen lung, iar pentru asta există tratamentul modificator.

Pot da insomnie, agitație sau schimbări de dispoziție și cresc glicemia la cei cu diabet, așa că doza și durata le stabilește doar medicul.

Corticosteroizii nu se țin în rezervă acasă. NICE recomandă explicit ca persoanele cu scleroză multiplă să nu primească o rezervă de steroizi pentru pusee viitoare. Dacă apare un simptom nou sau unul vechi se agravează, anunță-l cât mai repede pe neurologul tău, care decide dacă e nevoie de tratament.

Recuperarea, kinetoterapia și mișcarea

Multă vreme mișcarea a fost privită cu teamă, de frică să nu provoace un puseu. Datele de azi spun altceva. Ghidul NICE le cere medicilor să încurajeze exercițiul fizic, fiindcă poate avea efecte bune asupra bolii și nu îi face rău.

O recenzie Cochrane pe 45 de studii și 2.250 de oameni a găsit că exercițiul reduce oboseala resimțită, mai ales antrenamentul de rezistență aerobă și cel mixt. Numărul de pusee a fost aproape același cu exerciții și fără ele, deși autorii atrag atenția că multe studii au avut probleme de metodă.

  • Kinetoterapia cu un kinetoterapeut care cunoaște boala, pentru forță, mers și postură.
  • Exercițiile de echilibru și recuperarea vestibulară, atunci când oboseala sau mersul nesigur vin din echilibru.
  • Antrenamentul aerob și cu greutăți făcut moderat și progresiv, cum ar fi mersul pe bicicletă, înotul sau benzile elastice.
  • Yoga și pilatesul, pe care NICE le pomenește printre exercițiile care pot ajuta în oboseală.
Femeie care face exerciții de echilibru pe o platformă cu senzori și urmărește un ecran, într-o sală de recuperareFemeie cu cască de protecție care merge pe bicicletă pe un drum de țară mărginit de copaci
Exercițiile de echilibru și mișcarea de zi cu zi sunt sigure în scleroza multiplă și pot reduce oboseala.

La fel de util e să știi ce nu ajută.

NICE nu recomandă injecțiile cu vitamina B12 și nici oxigenul hiperbar pentru oboseala din scleroza multiplă, iar nicio dietă anume nu s-a dovedit că o reduce.

Dacă te simți epuizat, spune-i medicului, fiindcă oboseala poate veni și din somnul prost, din anemie, din tiroidă, din medicamente sau din anxietate și depresie.

Viața cu scleroza multiplă de la o zi la alta

Primele luni după diagnostic vin cu multe informații noi și cu multă nesiguranță. Te ajută câteva obiceiuri simple și o echipă la care poți apela.

  • Renunță la fumat, pentru că fumatul grăbește acumularea dizabilității.
  • Planifică-ți energia pe zi și pe săptămână și pune lucrurile importante în orele în care te simți cel mai bine.
  • Ferește-te de căldura mare când simptomele se accentuează, de la saună până la dușul foarte fierbinte.
  • Fă vaccinurile recomandate, după schema discutată cu medicul tău.
  • Spune-i medicului despre tristețe, anxietate sau probleme de memorie, fiindcă și ele se pot trata.
  • Ține un jurnal cu simptomele noi, cu data și cât au durat, pe care îl duci la fiecare control.
Mână care scrie cu pixul într-o agendă cu pagina datată, lângă o cană de cafea și un telefon

Ghidul NICE atrage atenția că tristețea, anxietatea și somnul prost pot afecta memoria și atenția, așa că merită tratate și ele.

Dacă tristețea ține de mai mult de 2 săptămâni, articolul despre depresie, simptome și opțiuni de tratament te ajută să o recunoști, iar despre atenție și memorie găsești mai multe în articolul despre funcțiile cognitive.

Sarcina și scleroza multiplă

Boala apare des tocmai la vârsta la care oamenii își fac planuri de familie, așa că întrebarea vine aproape mereu. Ghidul NICE e limpede aici, scleroza multiplă nu ar trebui să te oprească să-ți plănuiești o familie, iar fertilitatea nu este afectată.

Cel mai cunoscut studiu pe acest subiect, numit PRIMS și publicat în 1998 în The New England Journal of Medicine, a urmărit 254 de femei în 269 de sarcini din 12 țări europene.

Puseele au fost mai rare în sarcină și cele mai puține în ultimul trimestru, au crescut în primele 3 luni după naștere și apoi au revenit la nivelul de dinainte, iar alăptarea și anestezia epidurală nu le-au înrăutățit.

0,2pusee pe an în medie în ultimul trimestru de sarcină, față de 0,7 în anul dinainte
1,2pusee pe an în medie în primele 3 luni după naștere, înainte de revenirea la nivelul obișnuit

Confavreux și colaboratorii, The New England Journal of Medicine, 1998, pe 254 de femei

Partea care cere cea mai multă atenție sunt medicamentele. Unele tratamente modificatoare trebuie schimbate sau oprite înainte de concepție, altele se pot continua, iar câteva nu sunt compatibile cu alăptarea.

De aceea NICE le cere celor care fac tratament să-și anunțe medicul imediat ce încearcă să rămână însărcinate sau află că sunt.

Femeie însărcinată care discută cu un medic în halat alb, în cabinet

Ghidul recomandă și vitamina D cu acid folic înainte și în timpul sarcinii și amintește că sarcina în sine nu crește riscul de progresie a bolii.

Când mergi la neurolog

Multe dintre primele semne trec singure în câteva săptămâni, și tocmai de aceea sunt ușor de ignorat. Merită să ceri o programare la medicul de familie sau direct la un neurolog în oricare dintre situațiile de mai jos.

  • Ai văzut încețoșat sau mai slab cu un ochi, cu durere când îl mișcai.
  • Ai avut amorțeli, slăbiciune sau vedere dublă care au durat peste 24 de ore.
  • Un episod asemănător s-a mai întâmplat și a trecut de la sine.
  • Mersul sau echilibrul s-au înrăutățit treptat în ultimele luni.
  • Un RMN făcut pentru altceva a descris leziuni în substanța albă.
  • Ai deja diagnosticul și a apărut un simptom nou sau unul vechi s-a agravat.

Medicul de familie face primul examen, exclude cauzele mai frecvente și îți dă la nevoie trimitere la un neurolog din ambulatoriu sau dintr-un spital, unde se fac de obicei și RMN-ul și celelalte investigații. Neurologul pune diagnosticul și stabilește împreună cu tine tratamentul.

Dacă un prim episod nu îndeplinește criteriile, NICE recomandă reevaluări periodice, de exemplu o dată pe an, și să știi exact pe cine suni dacă apare ceva nou.

Medic cu ochelari și păr cărunt care discută cu o pacientă la biroul din cabinet
Neurologul pune diagnosticul și stabilește împreună cu tine tratamentul.

Unele simptome nu așteaptă o programare. Dacă slăbiciunea sau amorțeala apar brusc pe o parte a corpului în doar câteva minute, ori dacă ți se strâmbă fața sau nu mai poți vorbi clar, sună imediat la 112, fiindcă pot fi semnele unui accident vascular cerebral. La fel de urgentă e o pierdere bruscă a vederii.

La Institutul BrainMap harta activității electrice a creierului (qEEG) nu pune și nu exclude diagnosticul de scleroză multiplă, dar pe baza ei specialistul poate discuta dacă un program de antrenament cerebral precum neurofeedback-ul are sens alături de tratamentul stabilit de neurolog, iar detaliile sunt pe pagina despre scleroza multiplă la Institutul BrainMap.

Vrei să vorbești cu un specialist?

Programează o discuție telefonică gratuită de 15 minute cu specialiștii Institutului BrainMap și află dacă o evaluare qEEG are sens în situația ta.

Programează o discuție gratuită

Evaluarea qEEG (brain mapping) se face în centrele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Bacău și Craiova. Tarifele sunt pe pagina de prețuri.

Întrebări frecvente despre scleroza multiplă

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă este o boală autoimună cronică a sistemului nervos central, în care sistemul imunitar atacă mielina din creier, din măduva spinării și din nervii optici. Leziunile lasă plăci de cicatrice, de unde vine și numele de scleroză în plăci. În lume trăiesc cu ea aproximativ 3,1 milioane de oameni, iar 7 din 10 sunt femei.

Care sunt primele semne ale sclerozei multiple?

Cele mai frecvente sunt vederea scăzută la un ochi cu durere la mișcarea lui, vederea dublă, amorțeala sau slăbiciunea care urcă pe picioare ori cuprinde o jumătate de corp, senzația de curent electric pe șira spinării la aplecarea capului și problemele de echilibru. De obicei se instalează în câteva zile, durează peste 24 de ore și apoi se ameliorează.

Scleroza multiplă și scleroza în plăci sunt același lucru?

Sunt două nume pentru aceeași boală. Primul vine de la faptul că leziunile sunt multiple și apar în mai multe zone ale sistemului nervos, iar al doilea de la aspectul lor de plăci în substanța albă.

Cum se pune diagnosticul de scleroză multiplă?

Diagnosticul îl pune neurologul, pe baza examenului neurologic, a RMN-ului creierului și al măduvei și a criteriilor McDonald, revizuite în 2017 și din nou în 2024. La nevoie se adaugă puncția lombară pentru benzile oligoclonale, potențialele evocate vizuale și analizele de sânge care exclud alte boli asemănătoare.

Se vindecă scleroza multiplă?

Încă nu există un tratament care să o vindece. Tratamentele modificatoare ale bolii scad rata anuală a puseelor cu 29% până la 68%, puseele care îți afectează viața se tratează la decizia medicului cu doze mari de corticosteroizi pentru câteva zile, iar recuperarea și mișcarea regulată ajută la oboseală, mers și echilibru. În România tratamentul modificator se acordă prin programul național al CNAS.

Pot avea copii dacă am scleroză multiplă?

Da, fertilitatea nu este afectată, iar sarcina nu crește riscul de progresie a bolii. Puseele sunt de obicei mai rare în sarcină și mai frecvente în primele 3 luni după naștere. Tratamentul se planifică din timp cu neurologul, fiindcă unele medicamente trebuie schimbate sau oprite înainte de concepție.

Ce este un puseu de scleroză multiplă?

Un puseu sau o recădere înseamnă simptome noi ori agravarea celor vechi, care durează peste 24 de ore după o perioadă stabilă de cel puțin 1 lună și nu sunt explicate de o infecție. Nu orice puseu are nevoie de tratament, iar când e nevoie neurologul recomandă de obicei metilprednisolon în doză mare pe gură timp de 5 zile, iar în unele situații prin perfuzie.

Surse

  • National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Multiple sclerosis in adults: management (NG220). Publicat 2022, actualizat 26 august 2026. [online] Disponibil la: www.nice.org.uk/guidance/ng220.
  • King, R., Marrie, R.A., van der Mei, I., Banwell, B., Makaroff, L., Rijke, N., et al. Global prevalence of multiple sclerosis surpasses 3 million: 2024 update of the Multiple Sclerosis International Federation Atlas of MS. Multiple Sclerosis Journal, 2026. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42693747.
  • Walton, C., King, R., Rechtman, L., Kaye, W., Leray, E., Marrie, R.A., et al. Rising prevalence of multiple sclerosis worldwide: Insights from the Atlas of MS, third edition. Multiple Sclerosis Journal, 2020. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33174475.
  • McGinley, M.P., Goldschmidt, C.H., Rae-Grant, A.D. Diagnosis and Treatment of Multiple Sclerosis: A Review. JAMA, 2021. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33620411.
  • Thompson, A.J., Banwell, B.L., Barkhof, F., Carroll, W.M., Coetzee, T., Comi, G., et al. Diagnosis of multiple sclerosis: 2017 revisions of the McDonald criteria. The Lancet Neurology, 2018. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29275977.
  • Montalban, X., Lebrun-Frénay, C., Oh, J., Arrambide, G., Moccia, M., Amato, M.P., et al. Diagnosis of multiple sclerosis: 2024 revisions of the McDonald criteria. The Lancet Neurology, 2025. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40975101.
  • Saidha, S., Green, A.J., Leocani, L., Vidal-Jordana, A., Kenney, R.C., Bsteh, G., et al. The use of optical coherence tomography and visual evoked potentials in the 2024 McDonald diagnostic criteria for multiple sclerosis. The Lancet Neurology, 2025. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40975103.
  • Lublin, F.D., Reingold, S.C., Cohen, J.A., Cutter, G.R., Sørensen, P.S., Thompson, A.J., et al. Defining the clinical course of multiple sclerosis: the 2013 revisions. Neurology, 2014. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24871874.
  • Bjornevik, K., Cortese, M., Healy, B.C., Kuhle, J., Mina, M.J., Leng, Y., et al. Longitudinal analysis reveals high prevalence of Epstein-Barr virus associated with multiple sclerosis. Science, 2022. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35025605.
  • Olsson, T., Barcellos, L.F., Alfredsson, L. Interactions between genetic, lifestyle and environmental risk factors for multiple sclerosis. Nature Reviews Neurology, 2017. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27934854.
  • Montalban, X., Gold, R., Thompson, A.J., Otero-Romero, S., Amato, M.P., Chandraratna, D., et al. ECTRIMS/EAN Guideline on the pharmacological treatment of people with multiple sclerosis. Multiple Sclerosis Journal, 2018. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29353550.
  • Filippini, G., Brusaferri, F., Sibley, W.A., Citterio, A., Ciucci, G., Midgard, R., et al. Corticosteroids or ACTH for acute exacerbations in multiple sclerosis. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2000. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11034713.
  • Burton, J.M., O'Connor, P.W., Hohol, M., Beyene, J. Oral versus intravenous steroids for treatment of relapses in multiple sclerosis. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2012. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23235634.
  • Heine, M., van de Port, I., Rietberg, M.B., van Wegen, E.E., Kwakkel, G. Exercise therapy for fatigue in multiple sclerosis. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2015. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26358158.
  • Confavreux, C., Hutchinson, M., Hours, M.M., Cortinovis-Tourniaire, P., Moreau, T. Rate of pregnancy-related relapse in multiple sclerosis. Pregnancy in Multiple Sclerosis Group. The New England Journal of Medicine, 1998. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9682040.
  • Multiple Sclerosis International Federation. 3.1 million people living with MS worldwide: The Atlas of MS 2026. 2026. [online] Disponibil la: www.atlasofms.org.
  • Multiple Sclerosis International Federation. Atlas of MS, 3rd edition. Part 1: Mapping multiple sclerosis around the world, key epidemiology findings. 2020, cu datele pe țări actualizate în 2024. [online] Disponibil la: www.atlasofms.org.
  • Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Programul național de tratament al bolilor neurologice. Programe naționale de sănătate curative. [online] Disponibil la: cnas.ro/programe-nationale-de-sanatate.
💬 WhatsApp
Ai o întrebare?