Cortizolul este un hormon steroid produs de glandele suprarenale, care sunt localizate deasupra fiecărui rinichi. Acesta face parte din categoria glucocorticoizilor și este eliberat în fluxul sanguin ca răspuns la semnale de stres și niveluri scăzute de glucoză în sânge. Producția de cortizol este reglată de axa hipotalamus-hipofiză-suprarenală (HPA), iar nivelurile sale variază pe parcursul zilei, fiind de obicei mai ridicate dimineața și mai scăzute seara, acest ciclu fiind cunoscut sub numele de ritm circadian.

Care este rolul cortizolului?

Cortizolul joacă un rol important în funcționarea normală a organismului, fiind esențial pentru metabolism. Acesta ajută la menținerea nivelului de glucoză în sânge prin mobilizarea rezervelor de energie, ceea ce este vital pentru furnizarea de combustibil organismului în perioade de stres sau activitate fizică intensă. 

De asemenea, cortizolul reglează echilibrul fluidelor și sărurilor în organism, influențând tensiunea arterială și volumul de sânge. 

Funcționează ca un agent antiinflamator natural, ajutând la controlul răspunsului sistemului imunitar, reducând inflamația și prevenind hiperactivitatea acestuia, care poate cauza probleme autoimune sau alergice. 

În plus, cortizolul este implicat în procesele cognitive și de memorie, influențând capacitatea de concentrare și adaptabilitatea mentală.

Rolul cortizolului în răspunsul de luptă sau fugă

Unul dintre cele mai critice roluri ale cortizolului este implicarea sa în răspunsul de luptă sau fugă („fight or flight”). Atunci când o persoană se confruntă cu o amenințare sau stres acut, hipotalamusul din creier declanșează eliberarea de corticotropină (CRH), care stimulează glanda pituitară să elibereze hormonul adrenocorticotrop (ACTH). ACTH, la rândul său, semnalează glandele suprarenale să elibereze cortizol în sânge. Această creștere de cortizol are ca scop să pregătească organismul să reacționeze rapid și eficient la stres: stimulează descompunerea glicogenului în glucoză pentru a furniza energie rapidă, crește tensiunea arterială și contribuie la redirecționarea sângelui către mușchii scheletici și creier, esențiali pentru reacțiile fizice și mentale rapide.

În plus, cortizolul limitează funcțiile care nu sunt esențiale în situații de urgență, cum ar fi digestia, reproducerea și creșterea, permițând organismului să se concentreze complet pe gestionarea stresului imediat. Astfel, cortizolul are un rol vital în capacitatea organismului de a face față stresului și pericolului iminent.

Influența hormonului stresului asupra sănătății

Complicațiile unui nivel crescut de cortizol

Nivelurile ridicate de cortizol pe termen lung pot avea efecte negative asupra sănătății, contribuind la diverse afecțiuni. Stresul cronic poate duce la o secreție constantă de cortizol, ceea ce poate provoca probleme precum hipertensiunea arterială, creșterea în greutate (mai ales în zona abdominală), și un risc crescut de diabet de tip 2. Acest hormon crește nivelul de glucoză în sânge prin stimularea gluconeogenezei hepatice (producția de glucoză de către ficat) și reducerea utilizării glucozei de către mușchi și alte țesuturi. 

În condiții de stres cronic, nivelurile constant ridicate de cortizol duc la o expunere prelungită a organismului la glucoză, ceea ce poate determina celulele să devină rezistente la insulină – hormonul responsabil cu transportul glucozei din sânge în celule. Această rezistență la insulină obligă pancreasul să producă mai multă insulină pentru a menține nivelul normal de zahăr în sânge. În timp, acest proces poate duce la epuizarea celulelor beta pancreatice care produc insulină, contribuind la apariția diabetului de tip 2. 

În plus, nivelurile ridicate de cortizol sunt asociate cu afecțiuni psihologice, precum anxietatea și depresia, deoarece hormonul poate influența chimia creierului și răspunsurile emoționale.

Excesul de cortizol poate afecta sistemul imunitar, făcând organismul mai susceptibil la infecții și boli. De asemenea, poate provoca tulburări de somn, deoarece nivelurile ridicate de cortizol pot perturba ciclurile naturale de somn. În cazuri severe, nivelurile anormal de mari de cortizol pot duce la sindromul Cushing, o afecțiune rară dar gravă, care se manifestă prin creștere în greutate, oboseală, hipertensiune arterială, și modificări ale pielii. 

Complicațiile unui nivel scăzut de cortizol

Complicațiile asociate unui nivel scăzut de cortizol, o condiție cunoscută sub numele de insuficiență suprarenală sau boala Addison, sunt mai rare comparativ cu cele cauzate de niveluri ridicate de cortizol. Insuficiența suprarenală duce la simptome precum oboseală extremă, slăbiciune musculară, pierdere în greutate, tensiune arterială scăzută, și hiperpigmentare a pielii. De asemenea, nivelurile scăzute de cortizol pot compromite capacitatea organismului de a gestiona stresul fizic sau emoțional, provocând crize de Addison, care sunt urgențe medicale ce necesită tratament imediat. 

Dezechilibrele electrolitice, cum ar fi nivelurile scăzute de sodiu și cele ridicate de potasiu, sunt comune și pot duce la deshidratare și aritmii cardiace. Din cauza producției insuficiente de cortizol, sistemul imunitar poate deveni hiperactiv, ceea ce duce la creșterea riscului de boli autoimune. În general, insuficiența suprarenală și nivelurile scăzute de cortizol sunt mult mai puțin frecvente decât hipercortizolismul, dar pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dacă nu sunt tratate corespunzător.

Teste pentru determinarea nivelului de cortizol

Pentru a evalua nivelul de cortizol, se pot efectua mai multe tipuri de teste. Testul de sânge pentru cortizol este cel mai comun și măsoară nivelul hormonului în fluxul sanguin, de obicei dimineața, când cortizolul ar trebui să fie la nivelul său maxim. 

Alte metode includ testele de urină de 24 de ore, care măsoară cantitatea totală de cortizol excretată în urină pe parcursul unei zile, și testele de salivă, care pot evalua nivelurile de cortizol în diferite momente ale zilei pentru a verifica ritmul circadian al hormonului. 

Testele pot ajuta la diagnosticarea problemelor legate de supraproducția sau insuficiența cortizolului, oferind informații esențiale pentru un tratament adecvat. Într-un organism sănătos, nivelurile normale de cortizol variază între 6 și 23 micrograme per decilitru (mcg/dL) dimineața și scad la aproximativ 3 până la 13 mcg/dL seara.

În cât timp este eliberat cortizolul din organism?

Cortizolul este eliberat în organism în funcție de ritmul circadian, cu un vârf dimineața devreme, imediat după trezire, și un nivel scăzut în timpul serii și al nopții. După ce este secretat, cortizolul are un timp de înjumătățire de aproximativ 60-90 de minute, ceea ce înseamnă că nivelurile sale scad la jumătate la aproximativ o oră până la o oră și jumătate după eliberare. Cu toate acestea, timpul necesar pentru eliminarea completă a cortizolului din organism poate varia în funcție de factori individuali precum metabolismul, starea de sănătate, și nivelul de activitate fizică. 

În condiții normale, cortizolul este metabolizat și eliminat prin ficat și rinichi. În caz de stres acut sau cronic, glandele suprarenale pot continua să elibereze cortizol, menținând nivelurile ridicate timp mai îndelungat, ceea ce poate complica eliminarea sa rapidă din sistem.

Modalități de a scădea nivelul de cortizol din organism

1. Tehnici de relaxare:
   • Meditație și mindfulness – pot ajuta la reducerea stresului și, implicit, a nivelului de cortizol.
   • Respirația profundă și tehnica terapeutică de coerență inimă-creier – ajută la calmarea sistemului nervos și la scăderea nivelului de cortizol.
2. Exerciții fizice regulate:
   • Activitatea fizică moderată, precum mersul pe jos, joggingul sau înotul, poate reduce nivelul de cortizol și îmbunătăți starea generală de bine.
3. Somn de calitate:
   • Asigurarea unui somn suficient și odihnitor poate ajuta la reglarea nivelului de cortizol.
4. Alimentație sănătoasă:
   • Consumul de alimente bogate în antioxidanți, vitamine și minerale, precum legumele, fructele și cerealele integrale, poate ajuta la reducerea stresului oxidativ și a nivelului de cortizol.
5. Socializare și suport emoțional:
   • Petrecerea timpului cu prietenii și familia și obținerea sprijinului emoțional pot contribui la reducerea stresului.
6. Limitarea cofeinei și a alcoolului:
   • Reducerea consumului de cofeină și alcool poate ajuta la menținerea unui nivel scăzut de cortizol.
7. Gestionarea timpului:
   • Organizarea eficientă a timpului și evitarea suprasolicitării pot reduce stresul și cortizolul.
8. Suplimente și plante adaptogene:
   • Plante precum ashwagandha, rhodiola și ginseng sunt cunoscute pentru proprietățile lor de reducere a stresului și de echilibrare a nivelului de cortizol.

Există medicamente care scad nivelul de cortizol?

Da, există medicamente care pot scădea nivelul de cortizol în organism, utilizate în principal pentru a trata afecțiuni precum sindromul Cushing, caracterizat printr-o supraproducție de cortizol. Aceste medicamente acționează prin diferite mecanisme: unele inhibă enzimele esențiale pentru sinteza cortizolului în glandele suprarenale, altele blochează receptorii pentru cortizol, prevenind astfel legarea acestuia de țesuturi și exercițiul efectelor sale. 

De asemenea, anumite medicamente pot reduce producția de cortizol prin afectarea funcției glandelor suprarenale. Este important ca utilizarea acestor medicamente să fie gestionată de un specialist, deoarece un control insuficient al nivelurilor de cortizol poate duce la efecte adverse și complicații de sănătate.

Beneficiile neurofeedback-ului în echilibrarea nivelului de cortizol din organism

1. Reducerea stresului:
   • Neurofeedback-ul poate ajuta la reducerea stresului prin reglarea undelor cerebrale și promovarea unui echilibru emoțional.
2. Îmbunătățirea somnului:
   • Prin antrenarea creierului pentru a funcționa în ritmuri mai relaxate, terapia neurofeedback poate contribui la un somn mai odihnitor și la o reducere a nivelului de cortizol.
3. Reglaj emoțional:
   • Neurofeedbackul poate îmbunătăți capacitatea de reglare emoțională, ceea ce poate duce la o reacție mai sănătoasă la stres și la niveluri mai scăzute de cortizol.
4. Îmbunătățirea funcției cognitive:
   • Prin optimizarea funcționării creierului, neurofeedback-ul poate îmbunătăți memoria, concentrarea și claritatea mentală, reducând astfel efectele negative ale cortizolului asupra cogniției.
5. Îmbunătățirea sănătății mentale:
   • Neurofeedback-ul este un instrument util în tratamentul anxietății și depresiei, contribuind la reducerea simptomelor și la echilibrarea nivelurilor de cortizol.
6. Creșterea rezilienței la stres:
   • Prin antrenarea creierului pentru a face față mai eficient stresului, neurofeedback-ul poate crește reziliența organismului la factorii de stres, reducând astfel impactul acestora asupra nivelului de cortizol.

Dacă vrei să previi efectele negative ale cortizolului într-un mod noninvaziv, care îți aduce beneficii pe numeroase alte planuri, descoperă terapia neurofeedback! Programează acum o consultație cu un specialist pentru a începe călătoria spre un organism echilibrat.

Referințe:

• Gadea, M., Aliño, M., Hidalgo, V., Espert, R. and Salvador, A. (2020). Effects of a single session of SMR neurofeedback training on anxiety and cortisol levels. Neurophysiologie Clinique, [online] 50(3), pp.167–173. doi:https://doi.org/10.1016/j.neucli.2020.03.001.‌