În noaptea de sâmbătă 24 spre duminică 25 octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră. Pe hârtie e cea mai blândă schimbare din tot anul, fiindcă primești o oră de somn în plus. Mulți oameni spun totuși că în săptămâna de după se trezesc prea devreme, adorm greu și se simt mai obosiți decât înainte, iar seara li se pare că ziua s-a terminat înainte să înceapă.
Impresia asta are o explicație. Ora câștigată pe ceas nu ajunge automat și în corp, iar întunericul care vine brusc mai devreme are efectele lui. Mai jos găsești ce se întâmplă de fapt, cine simte schimbarea mai tare și ce poți face ca săptămâna aceea să treacă ușor.
Când se schimbă ora în 2026
În 2026, trecerea la ora de iarnă se face în noaptea de 24 spre 25 octombrie. La ora 4:00 ceasurile se dau înapoi la 3:00, așa că noaptea aceea are 25 de ore. Regula e aceeași în toată Uniunea Europeană, unde ora se schimbă în ultima duminică din octombrie, iar trecerea înapoi la ora de vară vine în ultima duminică din martie, adică pe 28 martie 2027.
Telefoanele și calculatoarele se schimbă singure, restul nu. Ceasul de pe cuptor, cel din mașină, ceasul de mână și cel de pe peretele din bucătărie rămân cu o oră înainte până le dai tu înapoi, iar duminică dimineață e bine să știi după care dintre ele te uiți când pleci de acasă.
De ce nu te simți odihnit după ora în plus
Primul motiv e simplu. Ora în plus nu o doarme toată lumea, iar asta se vede și în cifre. Într-un sondaj al Academiei Americane de Medicina Somnului, doar 41% dintre adulți au spus că o vor folosi ca să doarmă, restul plănuind să o petreacă cu familia, să se relaxeze sau să termine treburi. Iar pentru cine doarme prea puțin de săptămâni la rând, o singură oră nu șterge datoria de somn adunată.
Al doilea motiv ține de ceasul pe care îl ai în creier, care se ghidează după lumină și habar n-are ce arată telefonul. Duminică dimineață corpul tău trăiește încă după ora veche, așa că atunci când ceasul arată 7:00, pentru el e deja 8:00 și te trezește mai devreme decât ai vrea. Seara te prinde somnul cu o oră înainte de cum erai obișnuit. Îi trebuie câteva zile ca să se pună de acord cu ceasul de pe perete, iar până atunci poți să dormi prost chiar dacă stai în pat la fel de mult ca înainte.
Al treilea motiv e întunericul. Peste noapte, apusul se mută cu o oră mai devreme, așa că atunci când ieși de la serviciu afară s-a întunecat deja. Un studiu danez a adunat în 18 ani 185.419 internări și consultații pentru depresie și a găsit că după trecerea la ora de iarnă numărul episoadelor depresive noi a crescut cu 11%, iar efectul s-a stins abia după aproximativ 10 săptămâni. Trecerea de primăvară la ora de vară nu a adus nimic asemănător. Autorii cred că nu ora pierdută sau câștigată contează aici, ci senzația bruscă că a început perioada lungă cu zile scurte.
Cine simte schimbarea mai tare
Schimbarea nu-i lovește pe toți la fel. Cei care adorm târziu și se trezesc greu, adică „bufnițele”, pornesc deja cu un decalaj între ceasul lor intern și programul de la birou, iar modelele publicate în 2025 arată că tocmai cronotipul și locul în care trăiești schimbă cât de greu îi apasă pe oameni mutatul orei de două ori pe an.
Copiii mici o simt primii. Ei se trezesc după ceasul lor intern, nu după cel de pe perete. Copilul care se trezea la 7:00 se va trezi o vreme la 6:00. Odată cu el se trezește toată casa.
Mai atenți trebuie să fie cei care au trecut deja prin episoade de depresie sau prin toamne grele, ca și cei care dorm prost de mult timp. Pentru ei, săptămânile de după schimbare sunt exact perioada în care merită urmărit somnul și starea, fără panică, dar cu ochii deschiși.
Ce poți face ca să treci mai ușor
Academia Americană de Medicina Somnului dă un sfat practic pentru noaptea schimbării. Lasă ceasurile neschimbate până la culcare, culcă-te la ora ta obișnuită și trezește-te la ora obișnuită de pe ceasul nou. Așa ora în plus chiar ajunge în somnul tău, nu în seara de sâmbătă.
- Ține ora de trezire fixă în toată săptămâna, inclusiv în weekend. Ora de trezire e ancora. După ea se reglează tot restul.
- Ieși la lumină dimineața măcar 15 sau 20 de minute, pe drumul spre muncă sau la o cafea lângă fereastră. Lumina de dimineață contează cel mai mult. Ea îi spune creierului unde e începutul zilei.
- Rezistă până la ora ta obișnuită de culcare, chiar dacă afară e întuneric de la 18:00 și canapeaua te cheamă de la 20:00, fiindcă altfel te trezești la 4:00.
- Somnul de după-amiază ține-l sub 30 de minute și nu după ora 15:00.
- La copiii mici, poți muta în zilele de dinainte programul de masă și de culcare cu 10 sau 15 minute pe zi, ca saltul să nu vină dintr-odată.
Iar seara aprinde lumina în casă când se întunecă devreme și fă ceva ce îți place. Ziua scurtă nu trebuie să însemne și o zi terminată la 17:00.
De ce specialiștii în somn vor să rămână ora de iarnă
Specialiștii în somn au o poziție clară. În 2024, Academia Americană de Medicina Somnului a cerut renunțarea la schimbarea orei și păstrarea orei standard, adică ora de iarnă, tot anul. Argumentul lor e că ora de iarnă se potrivește cel mai bine cu lumina naturală, iar fiecare mutare a ceasului dezacordează ritmul intern de cel social.
Un studiu publicat în 2025 în PNAS, făcut de cercetători de la Stanford, a ajuns la aceeași concluzie pe altă cale. Au modelat efectul asupra ritmului intern în toată Statele Unite și au găsit că schimbarea de două ori pe an e varianta cea mai grea pentru corp, mai grea decât oricare dintre cele două ore păstrate permanent. Studiul e făcut pe Statele Unite, dar mecanismul e același și la noi.
Când oboseala nu mai ține de oră
Oboseala de după schimbarea orei trece de obicei în câteva zile, deși uneori nu trece. Dacă după 2 săptămâni tot te trezești neodihnit, deși dormi cel puțin 7 ore, cât recomandă specialiștii pentru un adult, sau dacă adormi greu ori te trezești noaptea de mai multe ori pe săptămână, nu mai e vorba de ceas.
La fel dacă starea de oboseală vine la pachet cu lipsa de chef, cu pofta de dulce și cu retragerea din tot ce îți plăcea. Pentru diferența dintre oboseala de sezon și depresia sezonieră am scris un articol separat, despre astenia de toamnă. Dacă problema e somnul în sine, pe pagina despre tulburările de somn găsești cum arată o evaluare.
Ce facem la Institutul BrainMap
La institut vin des oameni care dorm prost de ani de zile și pentru care fiecare schimbare de oră, fiecare tură de noapte sau fiecare călătorie e o săptămână pierdută. Pentru ei ceasul e doar declanșatorul. Primul pas e o hartă a activității creierului, citită împreună cu istoricul de somn.
Pe baza ei stabilim ce are sens să lucrăm, iar planul se construiește alături de ce recomandă medicul, nu în locul lui. Dacă vrei întâi o idee despre cum stai, testul de somn gratuit durează câteva minute.
Vrei să afli ce anume îți strică somnul?
Testul de somn durează câteva minute, e gratuit și îți dă profilul pe loc.
Fă testul de somnReferințe
- Hansen, B. T., Sønderskov, K. M., Hageman, I., Dinesen, P. T., Østergaard, S. D. Daylight Savings Time Transitions and the Incidence Rate of Unipolar Depressive Episodes. Epidemiology, 2017, 28(3): 346–353. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27775953.
- Rishi, M. A., Cheng, J. Y., Strang, A. R. și colab. Permanent standard time is the optimal choice for health and safety: an American Academy of Sleep Medicine position statement. Journal of Clinical Sleep Medicine, 2024, 20(1): 121–125. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37904574.
- Weed, L., Zeitzer, J. M. Circadian-informed modeling predicts regional variation in obesity and stroke outcomes under different permanent US time policies. PNAS, 2025, 122(38): e2508293122. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40953265.
- Watson, N. F., Badr, M. S., Belenky, G. și colab. Recommended Amount of Sleep for a Healthy Adult: A Joint Consensus Statement of the American Academy of Sleep Medicine and Sleep Research Society. Journal of Clinical Sleep Medicine, 2015, 11(6): 591–592. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25979105.
- American Academy of Sleep Medicine When daylight saving time ends, people plan to sleep. aasm.org, 2019. [online] Disponibil la: aasm.org/when-daylight-saving-time-ends-people-plan-to-sleep.
- Știrile ProTV Ora de iarnă în 2026. Când se schimbă ora și la ce oră exactă se face trecerea. stirileprotv.ro, 2026. [online] Disponibil la: stirileprotv.ro/ora-de-iarna-in-2026-cand-se-schimba-ora-si-la-ce-ora-exacta-se-face-trecerea-la-o-zi-mai-scurta.html.
Cum arată primul pas
Dacă oboseala nu trece nici după ce s-a așezat ora, primul pas e o discuție, nu o decizie. Prima convorbire e gratuită: ne spui cum dormi și de când, iar noi îți spunem sincer dacă o evaluare are sens sau dacă întâi trebuie să mergi la medic.
Întrebări frecvente despre ora de iarnă
Când se schimbă ora de iarnă în 2026?
În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00 ceasurile se dau înapoi la 3:00. Următoarea schimbare e pe 28 martie 2027, când trecem la ora de vară.
Dormim mai mult sau mai puțin la ora de iarnă?
Dormi cu o oră mai mult în noaptea schimbării, dacă te culci la ora obișnuită și te trezești la ora obișnuită de pe ceasul nou. În zilele de după, corpul are nevoie de timp să se potrivească, așa că mulți oameni se trezesc mai devreme decât ar vrea.
De ce mă trezesc mai devreme după trecerea la ora de iarnă?
Pentru că ceasul tău intern merge încă după ora veche. Dacă te trezeai la 7:00, corpul tău te trezește la ceea ce acum e 6:00. Lumina de dimineață și ora de trezire ținută fixă grăbesc potrivirea.
Cât durează până se obișnuiește corpul cu ora de iarnă?
La cei mai mulți oameni, câteva zile. La copiii mici și la cei care dorm prost de mult timp poate dura mai mult. Dacă după 2 săptămâni te simți tot neodihnit, merită căutată altă cauză.
Poate ora de iarnă să afecteze starea psihică?
Un studiu danez a găsit că după trecerea la ora de iarnă numărul episoadelor depresive noi a crescut cu 11%, iar efectul a ținut aproximativ 10 săptămâni. Asta nu înseamnă că schimbarea orei produce depresie oricui, dar e un motiv să fii atent la cum te simți dacă ai mai trecut prin toamne grele.