Cum decurge evaluarea ADHD la copii și adulți,
ce teste se fac și cât costă
O evaluare ADHD este o discuție clinică amănunțită, completată de chestionare standardizate și de informații de la oamenii care te cunosc bine. În România diagnosticul îl pune medicul psihiatru la adulți și medicul de psihiatrie pediatrică la copii, de multe ori împreună cu un psiholog clinician care aplică testele. Nu există o analiză de sânge sau o scanare care să răspundă singură cu da sau nu.
Unii ajung aici după un test online care le-a dat un scor mare. Alții vin după o discuție grea cu dirigintele copilului sau după ani în care au pus totul pe seama lenei. Mai jos găsești cine face evaluarea, cum decurge pas cu pas, ce teste se folosesc, prin ce diferă la copii față de adulți și cât costă, inclusiv la Institutul BrainMap.
Cine pune diagnosticul de ADHD în România
ADHD este un diagnostic medical. La adulți îl pune medicul psihiatru, iar la copii și adolescenți medicul de psihiatrie pediatrică, pe care toată lumea îl numește simplu pedopsihiatru. Ghidul britanic NICE spune același lucru și cere ca ADHD să fie diagnosticat doar de un specialist cu pregătire și experiență în această tulburare, pe baza unei evaluări clinice și psihosociale complete.

Cum decurge evaluarea ADHD pas cu pas
Evaluarea rareori se încheie într-o singură întâlnire. Specialistul trebuie să afle dacă simptomele se potrivesc cu criteriile de diagnostic, de când există, în câte locuri apar și cât de mult îți încurcă viața.
Ordinea poate varia de la un specialist la altul
- Discuția inițială, în care spui ce te aduce acolo, de când observi dificultățile și ce ai încercat până acum.
- Interviul clinic, în care medicul sau psihologul trece prin simptomele de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate, cu exemple din viața ta reală.
- Istoricul din copilărie, adică semnele apărute înainte de 12 ani, chiar dacă atunci nu le-a dat nimeni un nume.
- Chestionarele standardizate, pe care le completezi tu, părinții sau profesorii, iar scorurile se compară cu valori de referință pentru vârstă.
- Informațiile de la alții, fiindcă un părinte, un partener sau un profesor observă lucruri pe care tu nu le vezi la tine.
- Excluderea altor cauze, prin care se verifică somnul, anxietatea, depresia, tulburările de învățare și problemele medicale care pot semăna cu ADHD.
- Concluzia, când primești diagnosticul sau explicația că dificultățile au altă sursă, împreună cu recomandările de urmat.


Criteriile după care se judecă sunt cele din DSM-5-TR, manualul de diagnostic al Asociației Americane de Psihiatrie. Pe scurt, la copii trebuie să existe cel puțin 6 simptome dintr-un grup, iar de la 17 ani ajung 5.
Simptomele trebuie să dureze de cel puțin 6 luni, o parte din ele să fi apărut înainte de 12 ani, să se vadă în cel puțin 2 medii (acasă și la școală sau la serviciu) și să încurce clar viața de zi cu zi.
Ultima condiție e și cea mai greu de bifat. Aici se duce cel mai mult timp. Concentrarea scade și în depresie, și în anxietate, și după luni de somn prost, iar o bună parte din evaluare înseamnă să verifici că altceva nu explică mai bine ce se întâmplă.
Ce teste se folosesc la evaluarea ADHD
Când caută „test ADHD”, cei mai mulți se gândesc la un singur chestionar. Specialiștii lucrează însă cu mai multe instrumente, fiecare cu rolul lui.
| Instrument | Pentru cine | Ce face |
|---|---|---|
| ASRS v1.1, scala Organizației Mondiale a Sănătății | Adulți | 18 întrebări de autoevaluare, din care primele 6 se folosesc ca screening |
| DIVA-5 | Adulți | Interviu semistructurat pe criteriile DSM-5, care trece prin viața de adult și prin copilărie |
| Scalele Conners (Conners 3, CAARS pentru adulți) | Copii, adolescenți și adulți | Variante pentru părinți, profesori și autoevaluare |
| Scalele Vanderbilt | Copii de vârstă școlară | Chestionare separate pentru părinți și profesori, cu întrebări și despre alte dificultăți frecvente |
| Teste de atenție și de funcții executive | Toate vârstele | Măsoară atenția susținută, memoria de lucru și viteza de lucru |
Ghidul NICE e foarte clar. Diagnosticul de ADHD nu se pune doar pe baza unor scale sau a unor observații, deși scalele de tip Conners sunt instrumente utile. Un scor mare spune că simptomele sunt frecvente, dar nu spune de unde vin.
Testele computerizate de atenție au aceeași limită. Ele arată cum te descurci într-o sarcină scurtă dintr-o cameră liniștită, ceea ce seamănă destul de puțin cu o zi aglomerată la birou sau cu o oră de matematică după o noapte nedormită.
Diferențele dintre evaluarea ADHD la copii și la adulți
Criteriile sunt aceleași, dar drumul până la ele arată diferit. La copil informația vine mai ales de la adulții din jurul lui, iar la adult trebuie reconstruită o copilărie trecută de mult.
| Copii și adolescenți | Adulți | |
|---|---|---|
| Cine pune diagnosticul | Medicul de psihiatrie pediatrică | Medicul psihiatru |
| De unde vin informațiile | Părinți, profesori, educatori și observația directă | Relatarea ta, un partener sau un părinte, documente vechi |
| Chestionare frecvente | Vanderbilt, Conners 3 | ASRS v1.1, DIVA-5, CAARS |
| Pragul de simptome (DSM-5-TR) | Cel puțin 6 dintr-un grup | Cel puțin 5 dintr-un grup, de la 17 ani |
| Cum arată simptomele | Agitație vizibilă, greșeli din neatenție, teme care nu se mai termină | Neliniște interioară, amânare, termene ratate, dezordine în acte și bani |
| Ce se exclude | Tulburări de învățare și de limbaj, autism, anxietate, apnee în somn | Depresie, anxietate, tulburare bipolară, consum de substanțe, lipsă de somn |
La copii ghidul Academiei Americane de Pediatrie recomandă evaluarea de la 4 ani în sus, când problemele de comportament sau de învățare vin împreună cu neatenție, hiperactivitate sau impulsivitate. Același ghid cere ca informațiile să vină de la părinți, profesori și ceilalți oameni implicați în viața copilului și ca medicul să caute și tulburările asociate.
Semnele la care merită să fii atent înainte de evaluare sunt adunate în ghidul despre ADHD la copii.

La adulți ADHD e mai rar decât în copilărie, dar departe de a fi o excepție. O declarație de consens a Federației Mondiale ADHD din 2021 arată că tulburarea apare la 5,9% dintre copii și adolescenți și la 2,5% dintre adulți.
Federația Mondială ADHD, declarația de consens din 2021
Mulți dintre acești adulți n-au fost evaluați niciodată, fiindcă au compensat ani la rând prin efort, liste și nopți pierdute. Unii se recunosc abia când își duc copilul la evaluare.
Pentru ei partea cea mai grea e istoricul. Carnetele de note, caracterizările de la școală și amintirile părinților pot face diferența, iar felul în care arată ADHD la vârsta adultă e descris pe larg în articolul despre ADHD la adulți.
Îți sună cunoscut? Atinge ce recunoști la tine sau la copilul tău
Ce atingi rămâne doar în browserul tău și nu se trimite nicăieri.
Programează o discuție gratuităCe valoare are un test ADHD online
Cel mai cunoscut test online pentru adulți este ASRS v1.1, scala de autoevaluare dezvoltată împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, iar studiul de validare publicat în 2005 a arătat că primele 6 întrebări funcționează bine ca screening, chiar mai bine decât lista completă de 18.
Screeningul are un scop limitat. Un scor mare îți spune că merită o evaluare, iar un scor mic te liniștește doar pe jumătate dacă dificultățile îți strică viața de ani de zile. Testul nu poate verifica de când ai simptomele, ce altceva le-ar putea explica și cum te văd ceilalți.

Ce face un test online
- Arată dacă simptomele sunt frecvente
- Îți spune că merită o evaluare
- Nu știe de când ai simptomele sau ce altceva le-ar putea explica
Ce face evaluarea clinică
- Verifică de când există simptomele și dacă au apărut înainte de 12 ani
- Caută simptomele în cel puțin 2 medii, acasă și la școală sau la serviciu
- Exclude somnul prost, anxietatea, depresia și alte cauze
- Adună informații de la părinți, profesori sau parteneri
- Se încheie cu un diagnostic sau cu explicația că dificultățile au altă sursă
Folosit cu cap, un astfel de chestionar e totuși un bun punct de plecare. Salvează rezultatul și du-l la prima consultație, unde devine o piesă dintr-un dosar mai mare. Dacă abia începi să citești despre subiect, pornește de la articolul despre ce este ADHD, simptome, cauze și diagnostic.
Ce aduce în plus o evaluare qEEG și ce nu poate face
qEEG-ul (EEG cantitativ) înregistrează activitatea electrică a creierului și o compară cu valori tipice pentru vârsta ta, iar rezultatul e o hartă care arată tipare de activitate, cum ar fi unde lente mai puternice decât te-ai aștepta sau ritmuri rapide în exces. Metoda e explicată pas cu pas în articolul despre qEEG (EEG cantitativ).

În ADHD datele sunt mai nuanțate decât sugerează reclamele. O meta-analiză din 2013 pe 9 studii a ajuns la concluzia că raportul dintre undele theta și beta nu e o măsură de diagnostic de încredere, deși la un subgrup de copii valorile sunt clar diferite.
Ce nu face un qEEG. Harta creierului nu confirmă și nu exclude ADHD și nu ține locul consultului la psihiatru sau pedopsihiatru. Pentru un diagnostic drumul trece prin evaluarea clinică descrisă mai sus.
Rolul hărții e altul. Ce poate aduce în plus e o imagine măsurabilă a felului în care lucrează creierul tău în repaus, pe care o poți pune lângă interviu și chestionare.
La Institutul BrainMap harta e interpretată de Dr. Alina Diana Nemeș și Psih. Clin. Alina Robu, iar discuția pornește de la dificultățile tale concrete și de la evaluările pe care le-ai făcut deja. Pe baza hărții specialistul poate discuta și dacă un program de antrenament cerebral precum neurofeedback-ul are sens în cazul tău. Tot ce ține de adulți e descris pe pagina despre evaluarea BrainMap în ADHD la adulți.
Cât costă o evaluare ADHD
Prețul depinde de drumul pe care îl alegi și de ce intră exact în evaluare.
Cum te pregătești pentru evaluarea ADHD
O evaluare bună depinde mult de ce aduci cu tine. Câteva lucruri pregătite acasă scurtează drumul și îi dau specialistului exemple concrete în locul unor impresii vagi.

Ce urmează după evaluare
La final primești fie un diagnostic, fie explicația că dificultățile au altă cauză. Ambele răspunsuri te ajută. Un rezultat negativ poate scoate la iveală o anxietate netratată, un somn prost sau o tulburare de învățare, care merită și ele luate în serios.

Dacă diagnosticul se confirmă, medicul îți explică opțiunile și felul în care se urmărește evoluția. Planul se face individual, se discută cu tine sau cu părinții, iar orice schimbare de tratament se face numai împreună cu medicul care l-a recomandat.
Vrei să înțelegi ce se întâmplă cu atenția ta?
Programează o discuție telefonică gratuită de 15 minute cu specialiștii Institutului BrainMap și află dacă o evaluare qEEG are sens în situația ta.
Programează o discuție gratuită
Evaluarea qEEG (brain mapping) pentru adulții cu ADHD se face în centrele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Bacău și Craiova. Tarifele sunt pe pagina de prețuri.
Întrebări frecvente despre evaluarea ADHD
Cine pune diagnosticul de ADHD?
În România diagnosticul de ADHD îl pune medicul psihiatru la adulți și medicul de psihiatrie pediatrică, adică pedopsihiatrul, la copii și adolescenți. Psihologul clinician face evaluarea psihologică prin interviuri structurate și chestionare, iar raportul lui îl ajută pe medic să decidă.
Cât costă o evaluare ADHD pentru adulți?
Depinde de drumul ales. Consultația la psihiatru prin casa de asigurări e decontată pentru asigurați, de regulă cu bilet de trimitere, iar la privat prețul variază după clinică și după ce include. La Institutul BrainMap evaluarea qEEG pentru adulți costă 2.000 de lei cu TVA inclus, dar e o evaluare complementară, nu un test de diagnostic pentru ADHD.
Cât durează o evaluare ADHD?
Rareori se încheie într-o singură întâlnire. Interviul clinic, chestionarele completate de tine și de cei apropiați, testele de atenție și raportul final se pot întinde pe câteva zile sau săptămâni, după specialist și după cât de complicat e tabloul.
Există un test ADHD online valid?
Există chestionare de screening validate, iar cel mai cunoscut este ASRS v1.1 pentru adulți, dezvoltat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății. Un astfel de test arată dacă merită o evaluare, dar nu pune diagnosticul, pentru că nu poate verifica istoricul, contextul și alte cauze posibile.
Se poate pune diagnosticul de ADHD la adulți?
Da, fiindcă criteriile DSM-5-TR se aplică și adulților, cu un prag de 5 simptome dintr-un grup de la 17 ani. Condiția e ca o parte din simptome să fi existat înainte de 12 ani, de aceea evaluarea unui adult caută atent informații despre copilărie.
De la ce vârstă se face evaluarea ADHD la copii?
Ghidul Academiei Americane de Pediatrie recomandă evaluarea de la 4 ani, când problemele de comportament sau de învățare vin împreună cu neatenție, hiperactivitate sau impulsivitate. La vârste mici diagnosticul cere multă prudență, fiindcă agitația face parte din dezvoltarea normală.
Poate un EEG sau un qEEG să confirme ADHD?
Singur nu poate, iar studiile arată că raportul theta/beta măsurat prin EEG nu e o măsură de diagnostic de încredere pentru ADHD. Un qEEG poate completa imaginea cu un profil al activității creierului, dar diagnosticul rămâne clinic și îl pune medicul.
Surse
- American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR). American Psychiatric Association Publishing, 2022. [online] Disponibil la: www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/dsm.
- National Institute for Health and Care Excellence. Attention deficit hyperactivity disorder: diagnosis and management (NG87). NICE, 2018, actualizat în 2019. [online] Disponibil la: www.nice.org.uk/guidance/ng87.
- Kessler, R.C., Adler, L., Ames, M., Demler, O., Faraone, S., Hiripi, E., et al. The World Health Organization Adult ADHD Self-Report Scale (ASRS): a short screening scale for use in the general population. Psychological Medicine, 2005. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15841682.
- Hong, M., Kooij, J.J.S., Kim, B., Joung, Y.S., Yoo, H.K., Kim, E.J., et al. Validity of the Korean Version of DIVA-5: A Semi-Structured Diagnostic Interview for Adult ADHD. Neuropsychiatric Disease and Treatment, 2020. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33116536.
- Wolraich, M.L., Lambert, W., Doffing, M.A., Bickman, L., Simmons, T., Worley, K. Psychometric properties of the Vanderbilt ADHD diagnostic parent rating scale in a referred population. Journal of Pediatric Psychology, 2003. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14602846.
- Wolraich, M.L., Hagan, J.F. Jr., Allan, C., Chan, E., Davison, D., Earls, M., et al. Clinical Practice Guideline for the Diagnosis, Evaluation, and Treatment of Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder in Children and Adolescents. Pediatrics, 2019. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31570648.
- Faraone, S.V., Banaschewski, T., Coghill, D., Zheng, Y., Biederman, J., Bellgrove, M.A., et al. The World Federation of ADHD International Consensus Statement: 208 Evidence-based conclusions about the disorder. Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 2021. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33549739.
- Arns, M., Conners, C.K., Kraemer, H.C. A decade of EEG Theta/Beta Ratio Research in ADHD: a meta-analysis. Journal of Attention Disorders, 2013. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23086616.
