📞 037 171 0020
Acasă › Educație › Articole

Ce este qEEG (EEG cantitativ), cum se face și ce poate arăta

Specialist care pregătește un electrod pentru o evaluare EEG, lângă o femeie care poartă pe cap o cască cu electrozi și fire roșii și privește un laptop

qEEG, sau EEG cantitativ, este o electroencefalogramă analizată cu ajutorul calculatorului. Activitatea electrică a creierului se înregistrează cu electrozi puși pe scalp, apoi un program transformă semnalul în cifre și în hărți colorate, pe care le compară cu valorile tipice pentru vârsta ta. Rezultatul se numește adesea brain mapping sau hartă a creierului.

Termenul apare tot mai des în discuțiile despre ADHD, anxietate sau oboseală mentală, iar promisiunile care îl însoțesc variază mult. Unele sunt corecte, altele întind serios ce poate face o măsurătoare. Mai jos găsești cum se face un qEEG, prin ce diferă de EEG-ul de la neurolog, ce spun ghidurile medicale despre limitele lui și cât costă la Institutul BrainMap.

Ce este qEEG (EEG cantitativ)

Creierul produce în permanență mici curenți electrici, iar o parte din ei ajung până la suprafața capului, unde electrozii îi pot capta. EEG-ul clasic îi desenează ca pe niște linii ondulate, pe care un medic le citește cu ochiul, pagină cu pagină.

qEEG pornește de la exact aceleași linii. Diferența apare după înregistrare, când un program desface semnalul în benzile de frecvență cunoscute de multă vreme: delta (sub 4 Hz), theta (între 4 și 8 Hz), alfa (între 8 și 13 Hz) și beta (peste 13 Hz). Pentru fiecare electrod se calculează cât de puternică e fiecare bandă, cum comunică zonele între ele și cât de simetric lucrează cele două emisfere.

Cifrele se compară apoi cu o bază de date normativă, adică cu valorile măsurate la un grup mare de oameni de aceeași vârstă. Abaterile față de medie se colorează pe o hartă a capului, de unde vine și numele de brain mapping. O zonă roșie sau albastră înseamnă doar că valoarea de acolo se îndepărtează statistic de medie.

Metoda nu e nouă. Asociația Americană de Psihiatrie a publicat un raport despre ea încă din 1991, iar de atunci bazele de date au crescut considerabil.

Diferența dintre EEG și qEEG

Cele două investigații încep la fel, cu electrozi pe scalp. Se despart abia la felul în care e citit semnalul și la întrebarea la care încearcă să răspundă.

EEG clasicqEEG (EEG cantitativ)
Cum se citeșteVizual, de un medic cu pregătire în EEGPrin calcul pe frecvențe, apoi interpretat de un specialist
Ce cautăDescărcări anormale, crize, încetiniri ale traseuluiTipare de putere și de conectivitate, comparate cu o bază normativă
Ce primeștiUn raport scris despre traseuHărți colorate, scoruri și un raport interpretat
Unde e folositEpilepsie, monitorizare în terapie intensivă, studii de somnEvaluare complementară și cercetare, alături de examenul clinic

EEG-ul clasic răspunde la întrebarea dacă există ceva anormal în traseu. qEEG încearcă să descrie cum lucrează creierul tău comparat cu al altor oameni de vârsta ta. De aceea un qEEG nu înlocuiește EEG-ul cerut de neurolog când se suspectează epilepsie, iar EEG-ul de rutină nu a fost gândit să descrie un profil de atenție.

În 1997, ghidul comun al Academiei Americane de Neurologie și al Societății Americane de Neurofiziologie Clinică cerea ca brain mapping-ul să fie folosit doar ca adaos la citirea clasică a EEG-ului și numai de medici foarte bine pregătiți în EEG. Documentul a fost retras între timp. Ideea de bază a rămas însă în literatură, iar harta se citește împreună cu traseul și cu istoricul pacientului.

Cum se face evaluarea qEEG (brain mapping)

La Institutul BrainMap evaluarea are câțiva pași simpli, iar partea în care stai pe scaun cu casca pe cap durează mai puțin decât o pauză de cafea.

Partea din clinică durează în jur de 20 de minute

  • Vorbești gratuit la telefon 15 minute cu un specialist ca să vedeți dacă evaluarea are sens pentru ce te frământă.
  • Primești o cască cu 19 electrozi moi umeziți cu soluție salină, iar montarea durează sub 5 minute.
  • Stai 7 minute cu ochii închiși și 7 minute cu ochii deschiși, relaxat și fără să vorbești.
  • Datele sunt analizate și interpretate de Dr. Alina Diana Nemeș și Psih. Clin. Alina Robu, în maximum 7 zile lucrătoare.
  • Primești pe email harta, interpretarea și recomandările, pe care le poți discuta apoi într-o consultație de 30 până la 60 de minute.

De ce două reprize? Cu ochii închiși, în partea din spate a capului apare un ritm alfa regulat, care scade brusc imediat ce deschizi ochii. Felul în care creierul trece dintr-o stare în alta e o informație în sine, așa că niciuna dintre reprize nu se sare.

Casca doar citește. Aparatul nu trimite curent și nu stimulează creierul, la fel cum un microfon nu vorbește în locul celui care îl ține în mână.

Ce poate arăta harta creierului și ce nu poate arăta

O hartă qEEG poate arăta unde activitatea lentă e mai puternică decât te-ai aștepta la vârsta ta, unde ritmurile rapide sunt în exces sau cât de bine se sincronizează zone aflate la distanță una de alta. Pentru specialist sunt indicii utile când se potrivesc cu ce povestește pacientul.

  • Un profil al activității electrice în repaus, comparat cu o bază normativă pe vârstă.
  • Indicii despre tipare pe care studiile le-au asociat cu atenția, somnul sau starea de alertă.
  • Un punct de plecare măsurabil, la care te poți raporta după câteva luni.

Ce nu face un qEEG. O hartă a creierului nu pune singură un diagnostic și nu înlocuiește consultul de neurologie sau de psihiatrie, nici EEG-ul clasic cerut când se suspectează epilepsie. Dacă ai crize, leșinuri, dureri de cap noi și foarte puternice sau slăbiciune într-o parte a corpului, mergi întâi la medic.

Prudența are acoperire în literatură. Raportul Asociației Americane de Psihiatrie din 1991 găsea qEEG util mai ales pentru undele lente anormale din delir, demență sau intoxicații și nota că rolul lui în diagnosticul depresiei sau al schizofreniei nu era încă stabilit. Ghidul neurologilor americani din 1997 considera metoda încă în stadiu de cercetare pentru tulburările de atenție și de învățare, pentru depresie și pentru traumatismele craniene ușoare.

Lucrurile s-au mișcat de atunci, dar mai încet decât sugerează reclamele. Un raport al Asociației Americane de Neuropsihiatrie din 2006 recomanda folosirea prudentă a qEEG la copiii cu tulburări de atenție și de învățare, ca și la adulții cu tulburări de dispoziție sau cu demență. În 2021, ghidul Societății Americane de Neurofiziologie Clinică a ajuns la concluzia că dovezile nu susțin qEEG pentru diagnosticul comoției cerebrale.

Concluzia practică e simplă. Harta e o piesă dintr-un tablou mai mare, în care intră istoricul tău, examenul clinic și alte investigații acolo unde e cazul. Ea poate ghida și un program de antrenament cerebral precum neurofeedback-ul, dacă specialistul consideră că are sens în cazul tău.

Ce spun studiile despre qEEG în ADHD

ADHD e locul unde qEEG a stârnit cele mai multe speranțe. Multe studii au raportat la copiii cu ADHD un raport mai mare între undele lente theta și undele rapide beta.

În 2013, agenția americană FDA a permis comercializarea unui aparat numit NEBA, care măsoară acest raport la un singur electrod, în creștetul capului. Indicația aprobată e strictă. Aparatul se folosește la pacienți între 6 și 17 ani și doar împreună cu evaluarea clinicianului, ca sprijin pentru un diagnostic deja cântărit, nu ca test de sine stătător.

Tot în 2013 a apărut o meta-analiză pe 9 studii, cu 1.253 de copii și adolescenți cu ADHD și 517 fără, care a ajuns la o concluzie incomodă. Diferența dintre grupuri scădea de la un an la altul, iar autorii au scris că un raport theta/beta crescut nu poate fi considerat o măsură de diagnostic de încredere. Un subgrup de copii are totuși valori clar diferite, iar la ei măsura ar putea spune ceva despre evoluție.

O analiză din 2018 a arătat că benzile de frecvență fixe pot induce în eroare mai ales la copii, al căror creier se maturizează repede. De aici vine o regulă de bun-simț. Diagnosticul de ADHD îl pune medicul psihiatru sau pedopsihiatru, pe baza interviului clinic și a criteriilor de diagnostic, iar harta poate completa imaginea. Dacă te întrebi ce poate adăuga ea la un adult, am scris separat despre evaluarea qEEG în ADHD la adulți.

EEG și qEEG la copii

Electroencefalograma se poate face la orice vârstă, fiindcă doar ascultă semnalul. La copii provocarea e alta. Un copil de 5 ani are greu răbdare să stea 7 minute cu ochii închiși, iar fiecare clipit, scărpinat sau zâmbet lasă urme în semnal.

Aceste porțiuni se numesc artefacte și se elimină înainte de calcul. Când rămân prea puține secunde curate, rezultatul devine mai puțin sigur, așa că o înregistrare liniștită contează mai mult decât una lungă.

Mai e un detaliu important. Creierul copilului își schimbă ritmurile pe măsură ce crește, iar undele lente sunt mai prezente la vârste mici. De aceea comparația se face mereu cu copii de aceeași vârstă, niciodată cu adulții. Aparatul folosit la institut poate fi utilizat de la 2 ani, iar dacă evaluarea are sens la vârsta copilului tău merită lămurit în discuția inițială.

Câteva lucruri ajută mult. Explică-i copilului dinainte în cuvinte simple ce urmează, de exemplu că va purta o cască moale și puțin umedă care doar ascultă cum lucrează creierul. Alege o oră la care e de obicei odihnit și sătul.

Cum te pregătești pentru qEEG

Pregătirea durează puțin, dar influențează direct calitatea semnalului.

  • Spală-ți părul cu o seară înainte sau dimineața și nu pune balsam, gel, fixativ sau ulei, fiindcă împiedică contactul electrozilor cu scalpul.
  • Dormi cât dormi în mod obișnuit, pentru că o noapte pierdută schimbă ritmurile creierului și poate încărca harta cu somnolență.
  • Mănâncă normal și vino fără grabă, ca să ai câteva minute de liniște înainte de înregistrare.
  • Spune la programare ce medicamente sau suplimente iei, fiindcă unele modifică vizibil traseul EEG.
  • Păstrează tratamentul exact cum ți l-a prescris medicul și schimbă ceva doar cu acordul lui, niciodată ca să iasă harta „mai curată”.

Cât durează și cât costă un qEEG

Înregistrarea propriu-zisă durează 14 minute, iar cu montarea și scoaterea căștii stai în clinică în jur de 20 de minute. Rezultatele ajung pe email în maximum 7 zile lucrătoare, fiindcă harta e citită de oameni, nu doar colorată de un program. Am descris fiecare etapă în articolul despre cât durează un brain map.

Evaluarea BrainMap costă 2.000 de lei cu TVA inclus și se achită o singură dată. În preț intră scanarea qEEG, interpretarea și recomandările fondatoarelor institutului. Lista completă a ce cuprinde și celelalte tarife le găsești pe pagina de prețuri.

Dacă vrei să știi ce poate arăta harta pentru o problemă anume, avem o pagină dedicată pentru anxietate și evaluarea qEEG. Tot ce primești la evaluare e descris pe pagina BrainMap, harta creierului. Cine vrea o lectură mai tehnică despre bazele normative și conectivitate poate descărca ghidul gratuit despre qEEG clinic.

Vrei să înțelegi ce se întâmplă în creierul tău?

Programează o discuție cu specialiștii Institutului BrainMap și află cum te poate ajuta un BrainMap și antrenamentele cerebrale.

Programează o discuție gratuită

Evaluarea qEEG (brain mapping) se face în centrele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Bacău și Craiova. Tarifele sunt pe pagina de prețuri.

Întrebări frecvente despre qEEG

Ce este qEEG?

qEEG, sau EEG cantitativ, este o electroencefalogramă prelucrată pe calculator. Activitatea electrică a creierului se înregistrează cu electrozi pe scalp, apoi semnalul e împărțit pe frecvențe și comparat cu valorile tipice pentru vârsta ta. Rezultatul se vede ca o hartă a creierului, numită și brain mapping.

Care e diferența dintre EEG și qEEG?

Amândouă pornesc de la aceeași înregistrare. La EEG-ul clasic medicul citește traseul cu ochiul și caută descărcări anormale, de exemplu în epilepsie. La qEEG semnalul e măsurat matematic și comparat cu o bază de date normativă, ca să descrie cum funcționează creierul față de alți oameni de aceeași vârstă.

qEEG doare?

qEEG nu doare deloc. Casca are electrozi moi și umezi care doar citesc activitatea pe care creierul o produce oricum. Aparatul nu trimite curent și nu folosește ace, iar singurul efort e să stai liniștit cele 14 minute.

Cât costă un qEEG?

La Institutul BrainMap evaluarea qEEG costă 2.000 de lei cu TVA inclus, într-o singură plată. Prețul cuprinde scanarea, interpretarea și recomandările, iar rezultatele vin în maximum 7 zile lucrătoare. Toate detaliile sunt pe pagina de prețuri.

Cât durează un brain mapping?

Înregistrarea durează 14 minute, jumătate cu ochii închiși și jumătate cu ochii deschiși, iar cu montarea căștii stai cam 20 de minute în clinică. Rezultatele, cu interpretarea și recomandările, vin pe email în maximum 7 zile lucrătoare.

Se poate face qEEG la copii?

Da, EEG-ul se poate face la orice vârstă, iar aparatul folosit la institut poate fi utilizat de la 2 ani. Rezultatul copilului se compară cu valori de referință pentru vârsta lui, fiindcă ritmurile creierului se schimbă mult în copilărie. Partea cea mai grea e ca cel mic să stea liniștit cele 14 minute.

Poate qEEG să pună diagnosticul de ADHD?

Singur nu poate, iar asta arată și studiile. O meta-analiză din 2013 a găsit că raportul theta/beta nu e o măsură de diagnostic de încredere pentru ADHD, iar aparatul aprobat de FDA pentru acest raport se folosește doar împreună cu evaluarea clinică. Diagnosticul îl pune medicul psihiatru, iar harta poate completa imaginea.

Surse

  • American Psychiatric Association Task Force on Quantitative Electrophysiological Assessment. Quantitative electroencephalography: a report on the present state of computerized EEG techniques. The American Journal of Psychiatry, 1991. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2053652.
  • Nuwer, M. Assessment of digital EEG, quantitative EEG, and EEG brain mapping: report of the American Academy of Neurology and the American Clinical Neurophysiology Society. Neurology, 1997 (ghid retras ulterior). [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9222209.
  • Coburn, K.L., Lauterbach, E.C., Boutros, N.N., Black, K.J., Arciniegas, D.B., Coffey, C.E. The value of quantitative electroencephalography in clinical psychiatry: a report by the Committee on Research of the American Neuropsychiatric Association. The Journal of Neuropsychiatry and Clinical Neurosciences, 2006. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17135374.
  • Tenney, J.R., Gloss, D., Arya, R., Kaplan, P.W., Lesser, R., Sexton, V., Nuwer, M. Practice Guideline: Use of Quantitative EEG for the Diagnosis of Mild Traumatic Brain Injury: Report of the Guideline Committee of the American Clinical Neurophysiology Society. Journal of Clinical Neurophysiology, 2021. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34038930.
  • Arns, M., Conners, C.K., Kraemer, H.C. A decade of EEG Theta/Beta Ratio Research in ADHD: a meta-analysis. Journal of Attention Disorders, 2013. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23086616.
  • Saad, J.F., Kohn, M.R., Clarke, S., Lagopoulos, J., Hermens, D.F. Is the Theta/Beta EEG Marker for ADHD Inherently Flawed?. Journal of Attention Disorders, 2018. [online] Disponibil la: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25823742.
  • U.S. Food and Drug Administration. De Novo Classification Request for Neuropsychiatric EEG-Based Assessment Aid for ADHD (NEBA) System, K112711. accessdata.fda.gov, 2013. [online] Disponibil la: www.accessdata.fda.gov/cdrh_docs/reviews/K112711.pdf.
💬 WhatsApp
Ai o întrebare?