Ce este Blue Monday și care este originea acestui concept?

Blue Monday sau Lunea Trista este un termen folosit pentru a descrie cea de-a treia zi de luni din luna ianuarie, considerată de mulți ca fiind cea mai deprimantă zi din an. În anul 2025, cea mai “albastră” zi de luni va fi pe 20 ianuarie.

Aceast concept a fost inițial creat și promovat în scopuri de marketing însă ideea a captat atenția publicului și a generat interes în legătură cu influența unei varietăți de factori asupra stării de sănătate mintală. 

Formula lui Arnall

În 2005, psihologul britanic Cliff Arnall a dezvoltat o formulă matematică pentru a determina ziua exactă din an când oamenii se simt cel mai puțin fericiți și motivați. Formula sa a luat în considerare mai mulți factori printre care condițiile meteorologice, nivelul datoriilor acumulate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, timpul scurs de la Craciun, timpul scurs de la eșecul rezoluțiilor setate cu ocazia noului an precum și nivelul scăzut de motivație și un sentiment general de neputință și pasivitate.

Atunci când psihologia încearcă să reducă și să simplifice experiențele umane, cum ar fi emoțiile și sănătatea mintală, la formule ușor digerabile ca aceasta, integritatea acestui domeniu are însă de suferit.

Mulți experți atât din domeniul psihologiei cât și al matematicii au contestat validitatea formulei, susținând că de fapt nu are sens și, de asemenea, că statisticile oficiale nu indică că în zilele de Blue Monday există o creștere a ratelor mortalității sau morbidității.

Un alt factor care știrbește din credibilitatea conceptului de Blue Monday este faptul  că acesta a fost dezvoltat inițial în colaborare cu o agenție de relații publice și cu firma de vacanță „Sky Travel” pentru a încuraja și determina britanicii sătui de vremea urâtă să-și rezerve mai devreme vacanțele de vară, pentru a scăpa de stările de tristețe asociate cu vremea neprielnică, ceea ce face ca princiipile etice ce stau la baza conceptului de Blue Monday să fie, în cel mai bun caz, îndoielnice.

Formule psihologice similare ce încearcă să identificie „date cheie” au fost folosite și de producătorii de înghețată, dealerii de mașini sau site-uri ce comercializează produse de slăbire, cu unicul scop de a atrage un număr mai mare de clienți.

Deși acestă formulă a fost contestată și criticată pentru lipsa unei baze științifice solide, campania de marketing care a înconjurat Blue Monday a avut succes în atragerea atenției mass-media și a publicului. În timp, Blue Monday a devenit cunoscută pe scară largă ca o zi în care mulți oameni se simt mai puțin inspirați și mai puțin fericiți.

Stările de tristețe versus depresie –  asemănări și deosebiri

Depresia și tristețea sunt două stări emoționale distincte ce sunt adesea confundate. În context medical, este esențial să înțelegem și să evidențiem diferențele dintre aceste două stări, ținând cont de impactul semnificativ care se poate resimți din perspectiva sănătății mintale.

Ce este tristețea

Tristețea este o trăire emoțională naturală ce apare ca răspuns la evenimente dificile sau pierderi. Este o emoție temporară și, în cele mai multe cazuri, este un răspuns normal la situații precum decesul unei persoane dragi, o dezamăgire profundă sau o schimbare semnificativă în viața personală. Tristețea este de obicei o emoție tranzitorie, care dispare pe măsură ce individul se adaptează la circumstanțe sau găsește modalități de a le face față.

Ce este depresia

Depresia este o tulburare medicală complexă. Aceasta este caracterizată de o stare de tristețe profundă, lipsa plăcerii sau a interesului în activitățile cotidiene sau recreative, tulburări ale somnului, modificări ale apetitului și o scădere generală a funcționării zilnice. Depresia nu este neapărat legată de un eveniment specific și poate persista pe termen lung, afectând puternic calitatea vieții individului.

Durata și intensitatea simptomelor

Sentimentul de tristețe este, în general, de scurtă durată și poate fi gestionat cu sprijin emoțional, timp și adaptare la situații dificile. 

În schimb, depresia este caracterizată de simptome persistente care afectează semnificativ funcționarea zilnică și pot dura săptămâni, luni sau chiar ani. Intensitatea simptomelor depresiei poate varia de la ușoară la severă, iar prezența acestora poate necesita intervenție medicală și tratament.

Cauze și factori de risc

Tristețea are adesea o cauză evidentă, cum ar fi un eveniment stresant sau o pierdere, iar impactul și intensitatea acesteia se va diminua în timp. 

Pe de altă parte, depresia poate fi influențată de factori genetici, dezechilibre chimice la nivelulu creierului, dezechilibre hormonale și evenimente traumatice. Factorii de risc pentru depresie includ istoricul familial, stresul cronic, probleme de sănătate fizică și experiențe traumătice din copilărie.

Manifestările emoționale și cognitive

Tristețea este o emoție naturală, care apare ca răspuns la evenimente neplăcute sau pierderi și care, de obicei, lasă loc și altor stări emoționale, precum bucuria sau speranța. O persoană tristă poate găsi alinare prin activități plăcute, sprijin din partea celor dragi sau prin trecerea timpului. În contrast, depresia este o afecțiune mentală care afectează profund gândirea și emoțiile, ducând la un sentiment persistent de inutilitate, vinovăție sau gol interior. În depresie, chiar și experiențele care înainte aduceau plăcere devin lipsite de sens, iar persoana poate simți o deconectare emoțională față de sine și de ceilalți.

Impactul asupra funcționării zilnice

În timp ce tristețea poate influența temporar activitățile unei persoane, aceasta nu împiedică, de obicei, îndeplinirea responsabilităților zilnice. Tristețea este ca o umbră trecătoare, iar persoana își păstrează capacitatea de a se concentra și de a face planuri pentru viitor. În schimb, depresia poate duce la o scădere semnificativă a energiei, a motivației și a productivității, afectând toate aspectele vieții – de la relațiile personale până la locul de muncă. Persoanele cu depresie pot simți că orice efort este copleșitor, iar funcționarea zilnică devine un efort imens sau chiar imposibil de susținut.

În contextul existenței unor diferențe evidente între starea emoțională de tristețe și diagnosticul medical de depresie, este important să rămânem ancorați în realitate și sa putem identifica și gestiona corespunzător stările emoționale, pentru a putea duce o viață împlinită. Consultarea cu profesioniști din domeniul sănătății mintale este un pas esențial pentru cei care resimt persistență sau intensificare a simptomelor tristeții sau depresiei.

Sfaturi pentru a gestiona sănătos stările de tristețe

Pentru a gestiona sănătos stările de tristețe asociate cu Blue Monday, luna ianuarie sau cu orice alt moment dificil, este esențial să se ia măsuri proactive pentru menținerea sănătății mintale. Iată câteva sfaturi utile:

1. Stabilirea și menținerea unei rutine regulate: stabilitatea în programul cotidian poate ajuta la diminuarea anxietății și stresului.
2. Explorarea creativității: Activitățile creative, cum ar fi desenul, pictura, scrisul sau muzica, pot oferi o modalitate sănătoasă de a exprima emoțiile. Aceste forme de exprimare ajută la procesarea sentimentelor de tristețe și pot aduce un sentiment de realizare și eliberare emoțională.
3. Integrarea activității fizice în viața de zi cu zi: exercițiile fizice regulate eliberează endorfine, substanțe chimice care îmbunătățesc starea de spirit.
4. Petrecerea timpului în natură: Plimbările în aer liber, mai ales în spații verzi sau lângă apă, pot reduce sentimentul de copleșire și tristețe. Contactul cu natura stimulează starea de bine prin reducerea hormonilor de stres și creșterea sentimentului de conectare și calm.
5. Limitarea expunerii la tehnologie: Reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale sau în fața ecranelor poate preveni supraîncărcarea emoțională și comparațiile nesănătoase cu alții. Acest timp poate fi folosit pentru activități mai pline de sens și reconectare cu sine.
6. Conectarea socială: menținerea legăturilor cu prietenii și familia poate oferi suport emoțional în momente dificile.
7. Practicarea recunoștinței: Notarea zilnică a trei lucruri pentru care sunteți recunoscători poate schimba perspectiva asupra vieții și poate diminua sentimentele negative. Această practică cultivă o mentalitate pozitivă și ajută la reducerea concentrării asupra aspectelor negative.
8. Dieta echilibrată: aportul suficient de nutrienți împreună cu hidratarea corespunzătoare reprezintă o necesitate atât pentru sănătatea fizică cât și pentru cea psihică.
9. Odihna corespunzătoare: un somn suficient și de o calitate satisfăcătoare va avea un impact pozitiv în a minimiza stările de tristețe și apatie.
10. Gestionarea stresului: tehnicile de relaxare, precum meditația și respirația profundă, pot ajuta la gestionarea stresului și a anxietății.
11. Stabilirea unor obiective mici și realizabile: Atunci când tristețea face ca totul să pară copleșitor, împărțirea sarcinilor în pași mici poate ajuta. Fiecare realizare, oricât de mică, oferă un sentiment de control și satisfacție, ceea ce contribuie la îmbunătățirea stării de spirit.
12. Terapii personalizate: Terapiile prin biofeedback cum este Neurofeedback Plus au ca scop modificarea activității cerebrale cu stimuli vizuali și auditivi, astfel încât activitatea cerebrală să revină în parametrii optimi, pentru o stare generală de bine. Neurofeedback-ul poate ajuta la gestionarea tristeții prin reglarea activității cerebrale, folosind tehnologia pentru a identifica și a ajusta tiparele neuronale asociate stărilor negative. Prin intermediul unor stimuli vizuali și auditivi, această tehnică antrenează creierul să funcționeze într-un mod mai echilibrat, îmbunătățind gestionarea emoțiilor și starea generală de bine. Astfel, neurofeedback-ul poate oferi un sprijin concret pentru reducerea stărilor frecvente de tristețe și promovarea unei stări emoționale mai stabile.

Este crucial să recunoaștem că stările de „blue” nu sunt un aspect al vieții care ar trebui ignorat sau minimalizat. În schimb, este important să încurajăm deschiderea și conștientizarea în legătură cu sănătatea mintală, pentru a participa activ la crearea unei comunități mai fericite și sănătoase.