Ce sunt atacurile de panică

Atacurile de panică sunt episoade intense de frică sau disconfort care se manifestă brusc și ating un vârf al intensității în câteva minute. Acestea pot fi însoțite de simptome fizice precum palpitații, transpirație, tremurături, senzația de sufocare sau amețeală. 

În istoria diagnosticului, conceptul de atac de panică a fost inițial descris sub diferite denumiri și interpretări, iar termenul actual a fost introdus în DSM-III în 1980. În DSM-5, criteriile de diagnosticare pentru tulburarea de panică, o afecțiune distinctă, includ prezența unui număr de atacuri de panică neașteptate și persistența preocupării sau schimbării comportamentale în legătură cu aceste atacuri. 

Deosebirea între atacurile de panică și anxietate constă în intensitatea și natura lor. În timp ce anxietatea este o stare persistentă de neliniște sau îngrijorare, atacurile de panică sunt episoade ușoare și intense de frică.

Cauze și factori de risc pentru atacurile de panică

Cu toate că aceste atacuri pot părea aparent fără motiv sau provocate de circumstanțe neclare, există o serie de cauze și factori de risc care contribuie la apariția lor. În continuare ne propunem să explorăm și să analizăm aceste aspecte, oferind o perspectivă detaliată asupra factorilor biologici, genetici, psihologici și de mediu care pot influența apariția și intensitatea atacurilor de panică. Înțelegerea acestor cauze și factori de risc este esențială pentru identificarea și gestionarea eficientă a tulburării, conducând astfel la îmbunătățirea tratamentului și a calității vieții persoanelor afectate.

• Genetica: Există o componentă genetică în predispoziția către atacurile de panică; persoanele cu membri ai familiei care au experimentat atacuri de panică sunt mai susceptibile să le dezvolte și ele.
• Stresul: Situații de stres major, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, decesul unei persoane dragi sau alte evenimente traumatice, pot reprezenta factori declanșatori la persoanele predispuse.
• Trauma anterioară: Experiențele traumatisante din trecut, cum ar fi abuzul fizic, sexual sau emoțional, pot crește riscul de dezvoltare a atacurilor de panică.
• Tulburări de sănătate mentală: Persoanele care suferă de alte tulburări de sănătate mentală, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea obsesiv-compulsivă, pot fi mai predispuse să experimenteze atacuri de panică.
• Factori biologici: Dezechilibrele chimice din creier, în special în neurotransmițătorii serotonina și norepinefrina, pot juca un rol semnificativ în apariția atacurilor de panică.
• Consumul de substanțe: Consumul excesiv de cofeină, nicotină sau alte substanțe stimulatoare poate crește riscul de apariție a acestora.
• Condiții medicale: Anumite condiții medicale, cum ar fi hipertiroidismul, boala cardiacă sau tulburările respiratorii, pot fi asociate cu apariția atacurilor de panică.
• Sensibilitatea la senzațiile corporale: Persoanele care sunt hipersensibile sau care au o atenție crescută față de senzațiile corporale pot fi mai susceptibile să interpreteze greșit aceste senzații și să le interpreteze ca fiind semne ale unui atac de panică iminent.
• Istoricul familial: Prezența unui istoric familial de tulburări anxioase sau de atacuri de panică poate crește riscul de dezvoltare a acestora.
• Tipul de personalitate: Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi tendința către perfecționism sau nevoie excesivă de control, pot contribui la apariția atacurilor de panică.

Simptomele atacurilor de panică

Atacurile de panică sunt caracterizate de o serie de simptome intense care apar brusc și ating un vârf în câteva minute. Aceste simptome pot varia de la persoană la persoană și pot include următoarele:

• Palpitații sau bătăi rapide ale inimii: Persoana poate simți că inima îi bate puternic sau neregulat.
• Transpirație excesivă: Se poate observa o transpirație abundentă, chiar și în absența unui efort fizic intens.
• Tremurături sau senzația de tremor: Persoana poate avea senzația că tremură sau poate prezenta tremurături vizibile la nivelul mâinilor sau picioarelor.
• Senzația de sufocare sau lipsă de aer: Se poate simți că nu se poate respira corespunzător sau că aerul este insuficient.
• Disconfort sau durere în piept: Uneori, simptomele pot fi interpretate ca o durere sau presiune în zona pieptului.
• Amorțeală sau furnicături: Pot apărea senzații de amorțeală sau furnicături în diverse părți ale corpului, cum ar fi mâinile sau fața.
• Senzatie de sufocare: Persoana poate avea senzația că se sufocă, chiar dacă nu există nicio obstrucție fizică.
• Amețeli sau senzație de leșin: Pot apărea senzații de amețeală sau vertij, iar uneori persoana poate simți că va leșina.
• Sentimente de pierdere a controlului: Persoana poate avea senzația că pierde controlul sau că este pe cale să “înnebunească”.
• Frică intensă de moarte iminentă: Un sentiment copleșitor de frică sau anxietate poate însoți atacul de panică, iar persoana poate simți că va muri sau că va pierde controlul complet.

Este important de remarcat că nu toate aceste simptome trebuie să fie prezente în mod obligatoriu pentru a caracteriza un atac de panică, iar intensitatea și combinația lor pot varia de la o persoană la alta.

Diagnosticare

Diagnosticul pentru atacurile de panică se bazează pe istoricul medical al pacientului, evaluarea simptomelor și respectarea criteriilor de diagnostic stabilite de către organizațiile medicale, cum ar fi Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5) sau Clasificarea Internațională a Bolilor (CIB-11). În general, pentru a pune diagnosticul de atac de panică, se iau în considerare următoarele aspecte:

• Evaluarea simptomelor: Medicul sau specialistul în sănătate mentală va investiga simptomele raportate de pacient și modul în care acestea îi afectează viața de zi cu zi. Este important ca simptomele să fi fost prezente în cel puțin două atacuri de panică anterioare.
• Excluderea altor condiții medicale: Uneori, simptomele resimțite pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni medicale, cum ar fi afecțiunile cardiace sau tulburările tiroidiene, prin urmare, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a le exclude.
• Istoricul medical și familial: Medicul poate întreba despre istoricul medical și familial al pacientului pentru a identifica eventualele factori de risc sau predispoziții genetice pentru atacuri de panică.
• Durata și frecvența simptomelor: Simptomele trebuie să fi persistat timp de cel puțin o lună și să fi avut un impact semnificativ asupra vieții pacientului.
• Evaluarea impactului asupra vieții de zi cu zi: Se va lua în considerare dacă simptomele afectează activitățile zilnice ale pacientului, cum ar fi munca, relațiile interpersonale sau activitățile de recreere.
• Excluderea altor tulburări: Medicul va evalua dacă simptomele pot fi mai bine explicate de alte tulburări de anxietate sau de alte condiții psihiatrice.
• QEEG (Quantitative Electroencephalography) Brain Mapping este o tehnică avansată de diagnosticare neurofiziologică care utilizează electroencefalografia (EEG) pentru a măsura și analiza activitatea electrică a creierului. În contextul atacurilor de panică, QEEG Brain Mapping poate fi util în identificarea anormalităților în activitatea cerebrală asociată cu această tulburare.

Prin intermediul QEEG Brain Mapping, sunt înregistrate și analizate semnalele electrice produse de creier în timpul stării de repaus și, uneori, în timpul provocării cu stimuli specifici care pot declanșa atacurile de panică. Acest proces permite identificarea modelelor sau anomaliii în activitatea cerebrală care ar putea fi asociate cu tulburările de anxietate, inclusiv atacurile de panică.

Utilizarea QEEG Brain Mapping în diagnosticul atacurilor de panică are câteva avantaje:

• Obiectivitate: QEEG oferă date obiective despre activitatea cerebrală, eliminând în mare măsură subiectivitatea din procesul de diagnostic.
• Identificarea pattern-urilor specifice: Analiza QEEG poate evidenția pattern-uri anormale sau caracteristici distinctive în activitatea cerebrală asociată cu atacurile de panică, ceea ce poate facilita diagnosticul și tratamentul adecvat.
• Personalizarea tratamentului: Identificarea pattern-urilor specifice în activitatea cerebrală poate permite personalizarea tratamentului pentru fiecare individ, luând în considerare particularitățile neurofiziologice ale fiecăruia.

Diagnosticul de atac de panică poate fi complex și necesită o evaluare detaliată și comprehensivă a simptomelor și a contextului medical și personal al pacientului. De aceea, este important să se solicite ajutorul unui specialist în sănătate mentală pentru evaluare și diagnosticare corectă.

Opțiuni de tratament pentru atacurile de panica

Tratamentul atacurilor de panică este o preocupare importantă în domeniul sănătății mintale deoarece aceste episoade intense de frică pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții individului. În abordarea acestor tulburări, există o varietate de opțiuni de tratament disponibile, care variază de la terapii psihologice și terapii complementare la utilizarea medicamentelor și tehnologii inovatoare. În continuare vom explora o serie de opțiuni de tratament pentru atacurile de panică, evidențiind beneficiile și aplicabilitatea fiecăreia și punând un accent special pe terapiile neinvazive, care pot completa și îmbunătăți eficacitatea tratamentului tradițional, oferind beneficii pe termen lung.

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): TCC este o formă eficientă de terapie care se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor negative asociate cu atacurile de panică. Această terapie ajută pacienții să învețe tehnici de gestionare a anxietății și să dobândească abilități pentru a face față și a reduce frecvența acestor atacuri.
• Exercițiile de respirație și relaxare: Tehnicile de respirație și relaxare, cum ar fi respirația diafragmatică și meditația mindfulness pot fi învățate și aplicate în mod independent sau în cadrul terapiei.
• Terapia prin neurofeedback: Neurofeedbackul este o tehnică non-invazivă care implică monitorizarea activității cerebrale și furnizarea de feedback în timp real pentru a ajuta pacienții să își regleze activitatea cerebrală în mod eficient. În cazul atacurilor de panică, terapia prin neurofeedback poate ajuta la reglarea pattern-urilor anormale de activitate cerebrală asociate cu tulburarea, oferind o abordare complementară terapiei tradiționale și medicamentelor.
• Medicația: Anumite medicamente, cum ar fi inhibitorii de recaptare a serotoninei (SSRI), inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei și noradrenalinei (SNRI) sau benzodiazepinele, pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea simptomelor severe de anxietate și la reducerea frecvenței și intensității atacurilor de panică. Cu toate acestea, este important să se discute cu medicul despre beneficiile și riscurile asociate cu utilizarea medicamentelor și să se monitorizeze îndeaproape efectele secundare.
• Stilul de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate, somn adecvat și gestionarea stresului, poate avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale și poate contribui la reducerea frecvenței și severității atacurilor de panică.
• Suportul social și terapia de grup: Participarea la terapie de grup sau implicarea în rețele de sprijin social poate oferi pacienților oportunitatea de a împărtăși experiențele lor, de a primi sprijin și de a învăța strategii de gestionare a anxietății de la alți pacienți sau de la profesioniști în domeniu.
• Acupunctura și alte terapii complementare: Anumite terapii alternative sau complementare, cum ar fi acupunctura, yoga, masajul și terapia cu plante medicinale, au fost asociate cu reducerea anxietății și a stresului și pot fi integrate în planul de tratament al persoanelor cu atacuri de panică, cu acordul medicului.
• Educație și autocunoaștere: Înțelegerea mai profundă a atacurilor de panică și a factorilor care le pot declanșa poate fi benefică pentru gestionarea și reducerea frecvenței acestora. Educația și autocunoașterea pot fi obținute prin citirea și participarea la seminarii, grupuri de suport sau resurse online dedicate anxietății și tulburărilor de panică.

Opțiunile de tratament pentru atacurile de panică sunt variate și pot fi personalizate în funcție de nevoile și preferințele individuale ale pacienților. De la terapiile psihologice și tehnologii inovatoare, precum terapia prin neurofeedback, până la utilizarea medicamentelor și a terapiilor complementare, există multiple căi pentru gestionarea și reducerea simptomelor asociate cu această tulburare. Anumite medicamente prescrise pentru tratamentul atacurilor de panică, cum ar fi inhibitorii de recaptare a serotoninei (SSRI), inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei și noradrenalinei (SNRI) sau benzodiazepinele, pot cauza efecte secundare neplăcute precum somnolență, greață, senzație de amețeală, insomnie, modificări ale apetitului sau creșterea în greutate. Este important să se comunice deschis cu profesioniștii din domeniul sănătății mentale și să se monitorizeze îndeaproape orice reacții adverse sau schimbări în starea de sănătate în timpul tratamentului pentru atacurile de panică. Adesea, ajustările pot fi făcute pentru a minimiza efectele secundare și pentru a asigura că tratamentul este cât mai eficient și mai bine tolerat posibil. 

Prin adoptarea unui abordări integrate și prin încurajarea tratamentelor non-invazive, este posibil să se obțină rezultate mai bune pe termen lung, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții și a bunăstării generale a pacienților afectați de atacuri de panică fără neplăcerile cauzate de efecte adverse.

Primul ajutor în cazul unui atac de panică

Atunci când cineva se confruntă cu un atac de panică, oferirea primului ajutor poate fi deosebit de utilă pentru a-i ajuta să facă față și să depășească acea situație dificilă. Iată câteva tehnici și strategii pe care le poți aplica înaceste situații:

1. Menține o atitudine calmă: Este important să rămâi calm și să transmiți o energie relaxantă și reconfortantă persoanei care are atacul de panică. Evită să îți arăți îngrijorarea sau să fii agitat, deoarece aceasta poate amplifica anxietatea persoanei afectate.
2. Asigură un mediu sigur: Ajută persoana să se mute într-un mediu liniștit și sigur, departe de stimuli care ar putea să declanșeze sau să agraveze atacul de panică. Dacă este posibil, du-i într-un spațiu liniștit și confortabil, departe de mulțimi sau zgomote puternice.
3. Încurajează respirația profundă și controlată: Ajută persoana să practice respirația profundă și controlată, concentrându-se pe inspirații și expirații lente și regulate. Poți încerca să îi spui să inspire lent pe nas, să numere până la patru și apoi să expire încet pe gură.
4. Fii empatic: Arată-ți sprijinul și empatia față de persoana afectată. Poți folosi afirmații de încurajare și empatie, cum ar fi: „Îmi pare rău că treci prin asta, sunt aici pentru tine și te voi ajuta să depășești asta” sau „Respiră încet și adânc, ești în siguranță și acest atac va trece”.
5. Ajută-i să își focalizeze atenția: Poți încerca să îi îndrumi atenția spre ceva care să îi distragă de la anxietatea și frica pe care o simt în timpul atacului de panică. Poți să le ceri să numere înapoi de la 100 cu trei în trei sau să se concentreze pe descrierea detaliată a unui obiect din încăpere.
6. Fii răbdător și încurajează-i să își exprime sentimentele: Ascultă cu atenție și fără judecată ceea ce persoana afectată are de spus despre experiența sa și încurajează-i să își exprime sentimentele și fricile într-un mediu sigur și suportiv.
7. Asigură-i că atacul va trece și că este temporar: Oferă asigurări că atacul de panică este temporar și că va trece în curând. Poate fi util să le amintești că au mai trecut prin astfel de momente și că au reușit să le depășească.
8. Ajută la stabilirea unui plan de acțiune pentru situații viitoare: După ce atacul de panică s-a încheiat, discută cu persoana afectată despre modalitățile prin care pot să se pregătească și să facă față mai bine situațiilor similare în viitor. Poate fi util să identificați împreună tehnici de gestionare a stresului și strategii de relaxare care să le ofere un sentiment de control și siguranță.

Dacă tu ești cel care se confruntă cu un atac de panică, este important să ai la îndemână câteva tehnici pe care le poți aplica pentru a-ți regla anxietatea și a te calma. Iată câteva tehnici utile pe care le poți folosi:

1. Respirația profundă și controlată: Focalizează-te pe respirația ta și încearcă să respiri lent și adânc. Inspiră pe nas pentru patru secunde, ține aerul pentru patru secunde și apoi expiră încet pe gură pentru patru secunde. Repetă acest ciclu de câteva ori până simți că anxietatea începe să scadă.
2. Folosește tehnica simțurilor 5-4-3-2-1: Această tehnică implică concentrarea atenției asupra simțurilor tale și a mediului înconjurător pentru a te reconecta cu prezentul și a-ți diminua anxietatea. Începe prin a identifica cinci lucruri pe care le poți vedea în jurul tău, apoi patru lucruri pe care le poți simți, trei sunete pe care le poți auzi, două lucruri pe care le poți mirosi și un lucru pe care îl poți gusta. Această tehnică te ajută să îți îndepărtezi gândurile anxioase și să îți focalizezi atenția pe senzațiile din prezent.
3. Utilizează afirmații pozitive: Gândește-te la câteva afirmații pozitive sau mantra-uri care te fac să te simți în siguranță și liniștit. Repetă-le în minte sau chiar cu voce tare pentru a-ți încuraja starea de bine și de calm.
4. Practică mindfulness-ul: Concentrează-te pe prezent și pe senzațiile tale în acest moment. Observă senzațiile corpului tău, respirația și mediul înconjurător fără să judeci sau să încerci să schimbi ceva. Practicarea mindfulness-ului te poate ajuta să îți reduci anxietatea și să îți recâștigi echilibrul emoțional.
5. Stabilizează-te cu un obiect sau o activitate calmantă: Dacă ai un obiect sau o activitate care te relaxează și te calmează, cum ar fi o minge anti-stres, o piatră netedă sau coloratul, folosește-l pentru a te ajuta să treci peste atacul de panică.

Aceste tehnici pot fi utile în gestionarea unui atac de panică și în recuperarea rapidă a echilibrului emoțional. Este important să experimentezi și să vezi care dintre ele funcționează cel mai bine pentru tine și să le integrezi într-un plan personalizat de gestionare a anxietății. Dacă atacurile de panică persistă sau devin frecvente, nu ezita să ceri ajutor profesionist de la un terapeut sau medic specializat în sănătatea mintală.

Complicații asociate cu tulburarile de panică

Complicațiile asociate cu tulburările de panică pot fi împărțite în două categorii: complicații fiziologice și complicații psihologice.

Complicații fiziologice:

1. Afecțiuni cardiovasculare: Atacurile de panică pot duce la creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, ceea ce poate crește riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiace ischemice și aritmii.
2. Probleme gastro-intestinale: Persoanele cu tulburări de panică pot prezenta simptome gastro-intestinale, cum ar fi dureri abdominale, greață, diaree sau constipație, care pot fi exacerbate sau declanșate de stresul asociat cu atacurile de panică.
3. Probleme respiratorii: Atacurile de panică pot duce la senzația de sufocare sau lipsă de aer, ceea ce poate provoca panică suplimentară și poate agrava simptomele respiratorii la persoanele cu afecțiuni preexistente, cum ar fi astmul.
4. Tulburări de somn: Persoanele cu tulburări de panică pot prezenta dificultăți în adormire sau menținerea somnului din cauza anxietății și a gândurilor neliniștite, ceea ce poate duce la o calitate scăzută a somnului și la o stare generală de oboseală și iritabilitate.

Complicații psihologice:

1. Depresie: Tulburările de panică pot fi asociate cu un risc crescut de dezvoltare a depresiei, deoarece stresul cronic și incapacitatea de a face față anxietății pot afecta în mod negativ starea de spirit și funcționarea emoțională a unei persoane.
2. Tulburări de anxietate concomitente: Persoanele cu tulburări de panică pot prezenta adesea și alte tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată (TAG), tulburarea de anxietate socială sau tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), ceea ce poate complica și mai mult gestionarea și tratamentul lor.
3. Izolare socială: Datorită anxietății intense și a evitării situațiilor care pot declanșa atacurile de panică, persoanele afectate pot ajunge să se izoleze social și să evite interacțiunile sociale, ceea ce poate duce la pierderea legăturilor sociale și la sentimente de singurătate și izolare.
4. Reducerea calității vieții: Tulburările de panică pot afecta negativ calitatea vieții unei persoane, limitându-i capacitatea de a participa la activități sociale, profesionale sau recreative și de a se bucura de viață în general.

Este important ca persoanele afectate de tulburările de panică să primească ajutor și suport adecvat pentru a gestiona simptomele și a preveni complicațiile asociate cu această tulburare. Un plan de tratament integrat, care poate include terapie psihologică, medicamente și alte tehnici de gestionare a stresului, poate fi benefic în gestionarea și controlul simptomelor și în prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Prevenția atacurilor de panică

Prevenirea atacurilor de panică poate fi un proces complex și implică abordarea factorilor de risc și gestionarea stresului și anxietății în mod eficient. Iată câteva strategii care pot contribui la prevenirea atacurilor de panică:

1. Învață despre atacurile de panică: Înțelegerea semnelor și simptomelor asociate cu atacurile de panică poate ajuta la prevenirea acestora. Cunoașterea factorilor declanșatori și a modului în care corpul și mintea reacționează în timpul unui atac de panică poate oferi un sentiment de control și încredere.
2. Gestionează stresul: Reducerea nivelului de stres din viața ta poate contribui la prevenirea atacurilor de panică. Identifică sursele tale de stres și găsește modalități să le faci față, cum ar fi practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă.
3. Menține un stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate și somn adecvat, poate ajuta la menținerea echilibrului emoțional și la reducerea riscului de apariție a atacurilor de panică.
4. Evită consumul excesiv de stimulente: Anumite substanțe, precum cofeina, alcoolul și drogurile ilegale, pot agrava anxietatea și pot crește riscul de apariție a atacurilor de panică. Încearcă să reduci sau să eviți consumul acestor substanțe pentru a-ți menține sănătatea mentală.
5. Fă față gândurilor negative: Gândurile negative și catastrofice pot amplifica anxietatea și pot declanșa atacuri de panică. Învață să identifici și să contesti gândurile iraționale sau exagerate și să le înlocuiești cu gânduri realiste și echilibrate.
6. Fii pregătit pentru situații stresante: Dezvoltă strategii și tehnici de gestionare a stresului pe care le poți utiliza în timpul situațiilor stresante sau provocatoare. Acest lucru poate include respirația profundă, meditația, vizualizarea pozitivă sau tehnici de relaxare progresivă a mușchilor.
7. Caută ajutor profesional: Dacă te confrunți cu atacuri de panică frecvente sau severe, nu ezita să ceri ajutor profesionist de la un terapeut sau medic specializat în sănătatea mentală. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și alte forme de terapie pot fi eficiente în învățarea tehnicilor de gestionare a anxietății și a prevenirii atacurilor de panică.

Prin implementarea acestor strategii și abordarea factorilor de risc în mod activ, poți reduce șansele de a experimenta atacuri de panică și îți poți îmbunătăți calitatea vieții în general.

Te confrunți cu atacuri de panică? Contactează-ne!

La Institutul Brain Map Neuroscience folosim o tehnologie revoluționară de Neurofeedback bazată pe știința creierului, care te ajută să lupți împotriva anxietății și să scapi de atacuri de panică, ca să-ți poți îmbunătăți calitatea vieții. Toată procedura este nedureroasă și nu provoacă reacții secundare. Nu implică stimuli electrici sau alte proceduri periculoase și ineficiente. Dacă tu sau cineva drag suferiți de anxietate, există soluții să o tratați definitiv cu ajutorul terapiei Neurofeedback Plus.  Dacă ai alte întrebări despre procedură sau vrei să afli dacă este potrivită pentru tine, programează-te acum pentru o consultație gratuită de 15 minute cu unul din specialiștii noștri 👇

Referințe:

• Kim, H.-G. et al. (2021) Management of panic disorder with neurofeedback in patients with muscular dystrophy: A case report, Alpha psychiatry. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9590642/  .