📞 037 171 0020
Acasă › Educație › Articole
Educație 24 min de citit Tulburări mintale

Atac de panică, simptome, cât durează și ce faci pe loc

Cum recunoști un atac de panică, cât durează, ce faci în primele minute, de ce te poate trezi din somn și când e cazul să suni la 112.

Atac de panică, simptome, cât durează și ce faci pe loc
Ghid complet

Ce este un atac de panică

Un atac de panică este un val brusc de frică sau de disconfort intens, care ajunge la apogeu în câteva minute. În manualul de diagnostic al psihiatrilor americani (DSM-5-TR) se vorbește de atac de panică atunci când în acest răstimp apar cel puțin 4 dintre 13 simptome bine descrise, de la palpitații și transpirație până la teama de a muri sau de a înnebuni. Corpul reacționează ca în fața unui pericol real. În jur însă nu se întâmplă nimic amenințător.

E mai frecvent decât pare. Sondajele de sănătate mintală ale Organizației Mondiale a Sănătății, făcute pe aproape 143.000 de adulți din 25 de țări, au găsit că 13,2% dintre oameni au avut cel puțin un atac de panică în viață. Două treimi dintre ei au trecut prin mai multe, dar numai 12,8% au ajuns să îndeplinească criteriile tulburării de panică.

Pe scurt

  • Atacul de panică e un val brusc de frică intensă, cu inima care bate tare, lipsă de aer, amețeală sau teama de a muri, și atinge vârful în câteva minute.
  • Cele mai multe atacuri trec în 5 până la 20 de minute. Senzația că ține ore întregi vine din valurile care se succed și din oboseala de după.
  • Pe loc ajută să rămâi unde ești, să respiri rar și să-ți spui ce se întâmplă, în loc să fugi sau să lupți cu senzațiile.
  • Cam 13 oameni din 100 au cel puțin un atac de panică în viață, dar doar o mică parte dintre ei ajung la tulburarea de panică.
  • Primul episod cu durere în piept se verifică la medic. Dacă durerea strânge, se întinde în braț sau în maxilar ori nu trece, suni la 112.

Poți avea un atac izolat după o perioadă grea sau după o noapte albă cu 3 cafele fără să ai o tulburare. Despre tulburarea de panică se vorbește abia când atacurile vin pe neașteptate, se repetă și lasă în urmă cel puțin o lună de teamă că vor reveni sau de schimbări făcute ca să fie evitate. Mai jos găsești pe rând cum arată un atac, cât ține, ce faci în primele minute și când trebuie să te gândești la altceva decât la panică.

Simptomele unui atac de panică

Simptomele vin în corp și în minte deodată, iar combinația diferă de la un om la altul și chiar de la un atac la altul. Cardurile de mai jos urmează cele 13 simptome din DSM-5-TR, grupate după felul în care le povestesc oamenii.

  • Inima o ia la goană. Palpitații, bătăi puternice sau foarte rapide, pe care le simți în piept, în gât ori în urechi.
  • Aerul pare că nu ajunge. Senzația de sufocare, de nod în gât sau de lipsă de aer, deși respiri.
  • Durere sau apăsare în piept, simptomul care sperie cel mai tare și care duce mulți oameni la urgențe.
  • Transpirație, tremur, frisoane sau valuri de căldură, chiar dacă stai pe loc și în cameră e răcoare.
  • Amețeală și senzația că vei leșina, cu picioare moi și nesiguranță când stai în picioare.
  • Greață sau crampe, ori un gol neplăcut în stomac care urcă odată cu frica.
  • Furnicături sau amorțeli în degete, în mâini ori în jurul gurii.
  • Totul pare deodată ireal. Lumea pare îndepărtată ca printr-un geam sau te simți desprins de propriul corp.
  • Frica de a pierde controlul, de a „înnebuni” sau de a muri chiar în clipa aceea.

Nu trebuie să le ai pe toate. Când apar mai puțin de 4, medicii vorbesc de un atac cu simptome limitate, care poate fi la fel de neplăcut. Pentru mulți oameni partea cea mai grea vine după atac, din teama că se va repeta și din grija cu care încep să ocolească locurile în care l-au avut.

Cât durează un atac de panică

Un atac de panică pornește brusc. Intensitatea maximă vine în aproximativ 10 minute, după care începe să scadă de la sine. Serviciul național de sănătate britanic (NHS) notează că cele mai multe atacuri durează între 5 și 20 de minute, iar unele au fost descrise ca ținând până la o oră.

Mulți oameni spun totuși că atacul lor a durat o după-amiază întreagă. Ce ține ore e de obicei altceva. Pot fi mai multe valuri de panică venite unul după altul, neliniștea care rămâne după primul val sau oboseala adâncă de după, când corpul iese din starea de alarmă. Un val care nu scade deloc după o oră merită spus medicului, fiindcă ridică întrebarea dacă e vorba chiar de panică.

Cât de des vin atacurile e foarte diferit. Unii oameni au câteva pe an, alții mai multe pe zi în perioadele grele.

Ce faci pe loc în timpul unui atac de panică

Orice atac de panică trece. Felul în care reacționezi în primele minute îl poate face însă mai ușor de dus. Scopul e să nu-i mai dai combustibil, nu să oprești senzațiile cu orice preț. Pașii de mai jos adună sfaturile NHS și tehnicile pe care le folosește terapia cognitiv-comportamentală.

  • Rămâi unde ești, dacă poți. Așază-te sau sprijină-te de ceva. Fuga îl învață pe creier că locul acela a fost periculos, iar data viitoare frica pornește mai repede.
  • Respiră rar, pe nas. Inspiră în 4 secunde, ține aerul 4 secunde și expiră încet pe gură tot în 4 secunde, apoi reia ciclul de câteva ori până simți că valul începe să scadă.
  • Spune-ți ce se întâmplă. „E un atac de panică și trece.” Numele pus senzației ia locul scenariului catastrofic pe care mintea îl construiește singură.
  • Ancorează-te în cameră cu 5-4-3-2-1. Caută 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le poți atinge, 3 sunete, 2 mirosuri și 1 gust, ca atenția să treacă de pe bătăile inimii pe cameră.
  • Lasă valul să treacă. Nu te lupta cu senzațiile și privește-le cum urcă și cum încep să coboare, ca pe un val văzut de pe mal.
  • După atac, notează câteva lucruri. Ora, locul, ce simțeai înainte și cât a durat îi ajută mult pe medic sau pe terapeut să vadă un tipar.

Unele reflexe fac atacul mai greu. Respirația foarte rapidă și adâncă pe care o faci ca să iei aer întărește amețeala și furnicăturile, iar cafeaua, alcoolul sau căutatul simptomelor pe internet în timpul atacului adaugă și ele combustibil.

Cum ajuți pe cineva care are un atac de panică

Rămâi calm și stai lângă el. Vorbește-i rar, în fraze scurte. Spune-i că ești acolo și că valul trece. Respirați împreună în ritmul de mai sus. Îl poți ajuta să se mute într-un loc mai liniștit fără să-l grăbești și îl poți întreba ce l-a ajutat data trecută, iar după atac puteți vorbi pe îndelete despre ce a simțit. Evită „calmează-te” sau „n-ai nimic”, care sună a reproș, și nu-l lăsa singur până nu trece vârful. Dacă e primul lui episod sau are durere în piept, verifică semnele din nota de mai jos.

Atac de panică sau infarct

Durerea în piept, palpitațiile și lipsa de aer apar și în panică, și în infarct. Teama e deci de înțeles. Ghidul britanic NICE notează că, la oamenii veniți la urgențe cu durere în piept, panica e o explicație mai probabilă când omul e tânăr, e femeie sau nu are boală coronariană. E o probabilitate și nu o regulă după care să te ghidezi singur.

Atac de panicăInfarct
Cum începeBrusc, adesea în repaus sau chiar din somn, uneori fără un motiv vizibilOricând, la efort, la stres sau în repaus
DurereaDe multe ori înțepătoare sau ca o apăsare, alături de o frică foarte mareApăsare, strângere sau greutate în piept, care se poate întinde în braț, în gât sau în maxilar
Cât țineVârful vine în circa 10 minute, iar apoi cedează, de regulă în 5-20 de minuteNu trece de la sine, durează sau revine
Ce mai apareTeamă de moarte, senzație de ireal, furnicături, respirație rapidăTranspirație, greață, lipsă de aer, amețeală
Ce faciPașii de mai sus și, la primul episod, un consult medicalSuni imediat la 112

Semnele se suprapun atât de mult încât nimeni nu poate face diferența sigur doar după cum se simte, de aceea primul atac cu durere în piept se verifică medical, iar o electrocardiogramă și câteva analize lămuresc de obicei lucrurile repede. Când inima a fost verificată și atacurile se repetă cu același tipar, devine mai ușor să le recunoști drept panică.

Sună la 112 fără să aștepți dacă durerea din piept strânge sau apasă și se întinde în braț, în gât ori în maxilar, dacă e prima dată când ți se întâmplă așa ceva, dacă ai o boală de inimă, dacă leșini sau respiri tot mai greu ori dacă apar slăbiciune într-un braț, fața căzută pe o parte sau vorbirea încurcată. Nu conduce singur până la spital. Un atac de panică verificat degeaba costă o oră, pe când la un infarct sau la un accident vascular contează fiecare minut.

Atac de panică sau atac de anxietate

„Atacul de anxietate” nu e un diagnostic medical, ci felul în care mulți oameni numesc o perioadă de neliniște foarte mare. Diferența ține de ritm. Anxietatea crește încet în jurul unei griji și poate ține ore sau zile, pe când atacul de panică lovește în câteva minute cu simptome fizice puternice și apoi se stinge. La același om cele două se pot amesteca. Tipurile de anxietate și tratamentele lor le găsești pe larg în ghidul despre anxietate și atacurile de panică.

Atacul de panică noaptea

Te trezești brusc din somn transpirat, cu inima bătând nebunește și cu senzația că te sufoci, fără să fi visat nimic urât. Asta e atacul de panică nocturn. La oamenii cu tulburare de panică e frecvent, iar într-o recenzie a psihologelor Michelle Craske și Jennie Tsao între 44% și 71% dintre ei spuneau că au avut cel puțin un astfel de episod.

Atacul nu vine din vise. Apare în somnul non-REM, nu în faza în care visăm cel mai mult, și e diferit de coșmaruri, de terorile nocturne sau de trezirile cu sufocare din apneea în somn.

Pentru că lovește când ești cel mai lipsit de apărare, poate lăsa în urmă teama de a adormi, iar nopțile pierdute îi țin pe mulți într-un cerc de oboseală și neliniște. Pe moment faci la fel ca ziua. Aprinde o lumină slabă, stai pe marginea patului, respiră rar și spune-ți ce se întâmplă, iar dacă somnul nu revine ridică-te și fă ceva liniștit în altă cameră până te simți iar somnoros.

Spune-i medicului dacă atacurile nocturne se repetă. Contează mai ales dacă sforăi tare, dacă te trezești cu senzația că te-ai înecat sau dacă ai dureri de cap dimineața, fiindcă apneea în somn poate semăna cu panica și se tratează altfel. Despre nopțile albe în general am scris în articolul despre insomnie.

Cauze și factori de risc pentru atacurile de panică

Un atac de panică pare să vină din senin, dar în spatele lui stau mai mulți factori care se adună în timp, de la gene și stres la cafea și la felul în care citești semnalele propriului corp. Rareori există o singură cauză.

  • Genetica: Există o componentă genetică în predispoziția către atacurile de panică; persoanele cu membri ai familiei care au experimentat atacuri de panică sunt mai susceptibile să le dezvolte și ele.
  • Stresul: Situații de stres major, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, decesul unei persoane dragi sau alte evenimente traumatice, pot reprezenta factori declanșatori la persoanele predispuse.
  • Trauma anterioară: Experiențele traumatisante din trecut, cum ar fi abuzul fizic, sexual sau emoțional, pot crește riscul de dezvoltare a atacurilor de panică.
  • Tulburări de sănătate mentală: Persoanele care suferă de alte tulburări de sănătate mentală, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea obsesiv-compulsivă, pot fi mai predispuse să experimenteze atacuri de panică.
  • Factori biologici: Dezechilibrele chimice din creier, în special în neurotransmițătorii serotonina și norepinefrina, pot juca un rol semnificativ în apariția atacurilor de panică.
  • Consumul de substanțe: Consumul excesiv de cofeină, nicotină sau alte substanțe stimulatoare poate crește riscul de apariție a acestora.
  • Condiții medicale: Anumite condiții medicale, cum ar fi hipertiroidismul, boala cardiacă sau tulburările respiratorii, pot fi asociate cu apariția atacurilor de panică.
  • Sensibilitatea la senzațiile corporale: Persoanele care sunt hipersensibile sau care au o atenție crescută față de senzațiile corporale pot fi mai susceptibile să interpreteze greșit aceste senzații și să le interpreteze ca fiind semne ale unui atac de panică iminent.
  • Istoricul familial: Prezența unui istoric familial de tulburări anxioase sau de atacuri de panică poate crește riscul de dezvoltare a acestora.
  • Tipul de personalitate: Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi tendința către perfecționism sau nevoie excesivă de control, pot contribui la apariția atacurilor de panică.

Pe lângă acești factori, terapeuții descriu un mecanism care explică de ce un atac poate porni dintr-o senzație banală. O bătaie mai tare a inimii după scări e citită ca semn de pericol, frica accelerează inima și mai tare, iar cercul se strânge în câteva secunde.

Senzație în corp→„Ceva nu e în regulă”→Frică→Simptome mai puternice

Cercul panicii, așa cum îl descrie terapia cognitiv-comportamentală

Terapia lucrează tocmai pe interpretare, adică pe a doua verigă, de unde vine și eficiența ei la oamenii cu atacuri repetate.

Tulburarea de panică și diagnosticul

Aici lucrurile se schimbă. Diagnosticul de tulburare de panică se pune atunci când atacurile vin pe neașteptate și se repetă, iar timp de cel puțin o lună după un atac omul trăiește cu grija că va urma altul sau își schimbă viața ca să-l evite, de pildă nu mai ia metroul ori nu mai conduce singur. În sondajele OMS citate mai sus, 1,7% dintre adulți au avut-o la un moment dat, la o vârstă mediană de debut de 32 de ani.

Evitarea poate crește până la agorafobie, adică frica de locurile din care pare greu să scapi sau să primești ajutor. Aproape 8 din 10 oameni cu tulburare de panică au în cursul vieții și o altă tulburare psihică, motiv pentru care evaluarea se uită la tot tabloul, nu doar la atacuri. Un rezumat de citit pe îndelete găsești în ghidul nostru despre atacul de panică.

Diagnosticul pentru atacurile de panică se bazează pe istoricul medical al pacientului, evaluarea simptomelor și respectarea criteriilor de diagnostic stabilite de către organizațiile medicale, cum ar fi Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5) sau Clasificarea Internațională a Bolilor (CIB-11). În general, pentru a pune diagnosticul de tulburare de panică, se iau în considerare următoarele aspecte:

  • Evaluarea simptomelor: Medicul sau specialistul în sănătate mentală va investiga simptomele raportate de pacient și modul în care acestea îi afectează viața de zi cu zi. Este important ca simptomele să fi fost prezente în cel puțin două atacuri de panică anterioare.
  • Excluderea altor condiții medicale: Uneori, simptomele resimțite pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni medicale, cum ar fi afecțiunile cardiace sau tulburările tiroidiene, prin urmare, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a le exclude.
  • Istoricul medical și familial: Medicul poate întreba despre istoricul medical și familial al pacientului pentru a identifica eventualele factori de risc sau predispoziții genetice pentru atacuri de panică.
  • Durata și frecvența simptomelor: Simptomele trebuie să fi persistat timp de cel puțin o lună și să fi avut un impact semnificativ asupra vieții pacientului.
  • Evaluarea impactului asupra vieții de zi cu zi: Se va lua în considerare dacă simptomele afectează activitățile zilnice ale pacientului, cum ar fi munca, relațiile interpersonale sau activitățile de recreere.
  • Excluderea altor tulburări: Medicul va evalua dacă simptomele pot fi mai bine explicate de alte tulburări de anxietate sau de alte condiții psihiatrice.
  • QEEG (Quantitative Electroencephalography) Brain Mapping este o tehnică avansată de diagnosticare neurofiziologică care utilizează electroencefalografia (EEG) pentru a măsura și analiza activitatea electrică a creierului. În contextul atacurilor de panică, QEEG Brain Mapping poate fi util în identificarea anormalităților în activitatea cerebrală asociată cu această tulburare.

Prin intermediul QEEG Brain Mapping, sunt înregistrate și analizate semnalele electrice produse de creier în timpul stării de repaus și, uneori, în timpul provocării cu stimuli specifici care pot declanșa atacurile de panică. Acest proces permite identificarea modelelor sau anomaliii în activitatea cerebrală care ar putea fi asociate cu tulburările de anxietate, inclusiv atacurile de panică.
Utilizarea QEEG Brain Mapping în diagnosticul atacurilor de panică are câteva avantaje:

  • Obiectivitate: QEEG oferă date obiective despre activitatea cerebrală, eliminând în mare măsură subiectivitatea din procesul de diagnostic.
  • Identificarea pattern-urilor specifice: Analiza QEEG poate evidenția pattern-uri anormale sau caracteristici distinctive în activitatea cerebrală asociată cu atacurile de panică, ceea ce poate facilita diagnosticul și tratamentul adecvat.
  • Personalizarea tratamentului: Identificarea pattern-urilor specifice în activitatea cerebrală poate permite personalizarea tratamentului pentru fiecare individ, luând în considerare particularitățile neurofiziologice ale fiecăruia.

Harta cerebrală completează tabloul, dar diagnosticul de tulburare de panică rămâne unul clinic, pus de medic pe baza discuției și a criteriilor de mai sus, după ce au fost excluse cauzele fizice.

Diagnosticul de atac de panică poate fi complex și necesită o evaluare detaliată și comprehensivă a simptomelor și a contextului medical și personal al pacientului. De aceea, este important să se solicite ajutorul unui specialist în sănătate mentală pentru evaluare și diagnosticare corectă.

Ce observăm la Institutul BrainMap

Ce urmează nu e statistică, ci experiența clinică a Dr. Alina Diana Nemeș, medic și co-fondatoare a Institutului, cu oamenii care ajung la ea după unul sau mai multe atacuri de panică. Răspunsurile dumneaei sunt redate exact cum le-a dat.

Cine ajunge la noi după atacurile de panică. „Ajung adesea oameni activi, responsabili, care nu s-ar fi gândit niciodată că li se poate întâmpla. De regulă au trecut deja prin una până la trei vizite la urgențe, cu EKG și analize normale. Ajung la noi când rămân cu frica de ‚următoarea dată’.”

Ce le spune celor care se tem că e inima. „Le spun că frica lor e reală, nu imaginată. Simptomele sunt reale, palpitațiile, presiunea în piept, lipsa de aer, doar că vin dintr-un sistem nervos supraactivat, nu dintr-o boală de inimă. Dacă apare ceva nou sau diferit, merită oricând un nou control, dar verificările făcute deja contează și sunt o bază sigură pentru liniștire.”

Atacurile nocturne și apneea în somn. „Se întâmplă, la unele persoane. Atacul de panică nocturn trezește brusc, cu frică intensă, inimă accelerată și transpirații. Apneea se însoțește de sforăit, pauze respiratorii observate de partener, cefalee dimineața și somnolență în timpul zilei. Nu le deosebesc eu din harta cerebrală. Dacă apar semne de apnee, îi trimit la o polisomnografie.”

Opțiuni de tratament pentru atacurile de panică

Atacurile de panică repetate se tratează bine. Cele mai solide dovezi le are terapia cognitiv-comportamentală: o analiză din 2022 care a adunat 136 de studii randomizate a găsit-o singura psihoterapie care și-a păstrat avantajul după ce au fost scoase studiile cu risc mare de eroare. Ghidul NICE recomandă între 7 și 14 ore de terapie în total, în ședințe săptămânale încheiate în cel mult 4 luni. Opțiunile de mai jos se pot combina, iar planul se face împreună cu medicul. Ce face institutul pentru oamenii cu atacuri de panică găsești pe pagina dedicată.

  • Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): TCC este o formă eficientă de terapie care se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor negative asociate cu atacurile de panică. Această terapie ajută pacienții să învețe tehnici de gestionare a anxietății și să dobândească abilități pentru a face față și a reduce frecvența acestor atacuri.
  • Exercițiile de respirație și relaxare: Tehnicile de respirație și relaxare, cum ar fi respirația diafragmatică și meditația mindfulness pot fi învățate și aplicate în mod independent sau în cadrul terapiei.
  • Terapia prin neurofeedback: Neurofeedbackul este o tehnică non-invazivă care implică monitorizarea activității cerebrale și furnizarea de feedback în timp real pentru a ajuta pacienții să își regleze activitatea cerebrală în mod eficient. În cazul atacurilor de panică, terapia prin neurofeedback poate ajuta la reglarea pattern-urilor anormale de activitate cerebrală asociate cu tulburarea, oferind o abordare complementară terapiei tradiționale și medicamentelor.
  • Medicația: Pe termen lung, ghidul NICE recomandă ca singure medicamente antidepresivele, mai ales inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), iar ca alternative inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI) sau antidepresivele triciclice. Benzodiazepinele calmează repede, însă NICE nu le recomandă în tulburarea de panică, fiindcă pe termen lung rezultatele sunt mai slabe și pot crea dependență. Alegerea, doza și oprirea medicamentului se fac numai cu medicul.
  • Stilul de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate, somn adecvat și gestionarea stresului, poate avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale și poate contribui la reducerea frecvenței și severității atacurilor de panică.
  • Suportul social și terapia de grup: Participarea la terapie de grup sau implicarea în rețele de sprijin social poate oferi pacienților oportunitatea de a împărtăși experiențele lor, de a primi sprijin și de a învăța strategii de gestionare a anxietății de la alți pacienți sau de la profesioniști în domeniu.
  • Acupunctura și alte terapii complementare: Anumite terapii alternative sau complementare, cum ar fi acupunctura, yoga, masajul și terapia cu plante medicinale, au fost asociate cu reducerea anxietății și a stresului și pot fi integrate în planul de tratament al persoanelor cu atacuri de panică, cu acordul medicului.
  • Educație și autocunoaștere: Înțelegerea mai profundă a atacurilor de panică și a factorilor care le pot declanșa poate fi benefică pentru gestionarea și reducerea frecvenței acestora. Educația și autocunoașterea pot fi obținute prin citirea și participarea la seminarii, grupuri de suport sau resurse online dedicate anxietății și tulburărilor de panică.

Opțiunile de tratament pentru atacurile de panică sunt variate și pot fi personalizate în funcție de nevoile și preferințele individuale ale pacienților. De la terapiile psihologice și tehnologii inovatoare, precum terapia prin neurofeedback, până la utilizarea medicamentelor și a terapiilor complementare, există multiple căi pentru gestionarea și reducerea simptomelor asociate cu această tulburare. Anumite medicamente prescrise pentru tratamentul atacurilor de panică, cum ar fi inhibitorii de recaptare a serotoninei (SSRI) sau inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI), pot cauza efecte secundare neplăcute precum somnolență, greață, senzație de amețeală, insomnie, modificări ale apetitului sau creșterea în greutate. Este important să se comunice deschis cu profesioniștii din domeniul sănătății mentale și să se monitorizeze îndeaproape orice reacții adverse sau schimbări în starea de sănătate în timpul tratamentului pentru atacurile de panică. Adesea, ajustările pot fi făcute pentru a minimiza efectele secundare și pentru a asigura că tratamentul este cât mai eficient și mai bine tolerat posibil.
Prin adoptarea unui abordări integrate și prin încurajarea tratamentelor non-invazive, este posibil să se obțină rezultate mai bune pe termen lung, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții și a bunăstării generale a pacienților afectați de atacuri de panică fără neplăcerile cauzate de efecte adverse.

Complicații asociate cu tulburările de panică

Complicațiile asociate cu tulburările de panică pot fi împărțite în două categorii: complicații fiziologice și complicații psihologice.

Complicații fiziologice

  1. Afecțiuni cardiovasculare: Atacurile de panică pot duce la creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, ceea ce poate crește riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiace ischemice și aritmii.
  2. Probleme gastro-intestinale: Persoanele cu tulburări de panică pot prezenta simptome gastro-intestinale, cum ar fi dureri abdominale, greață, diaree sau constipație, care pot fi exacerbate sau declanșate de stresul asociat cu atacurile de panică.
  3. Probleme respiratorii: Atacurile de panică pot duce la senzația de sufocare sau lipsă de aer, ceea ce poate provoca panică suplimentară și poate agrava simptomele respiratorii la persoanele cu afecțiuni preexistente, cum ar fi astmul.
  4. Tulburări de somn: Persoanele cu tulburări de panică pot prezenta dificultăți în adormire sau menținerea somnului din cauza anxietății și a gândurilor neliniștite, ceea ce poate duce la o calitate scăzută a somnului și la o stare generală de oboseală și iritabilitate.

Complicații psihologice

  1. Depresie: Tulburările de panică pot fi asociate cu un risc crescut de dezvoltare a depresiei, deoarece stresul cronic și incapacitatea de a face față anxietății pot afecta în mod negativ starea de spirit și funcționarea emoțională a unei persoane.
  2. Tulburări de anxietate concomitente: Persoanele cu tulburări de panică pot prezenta adesea și alte tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată (TAG), tulburarea de anxietate socială sau tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), ceea ce poate complica și mai mult gestionarea și tratamentul lor.
  3. Izolare socială: Datorită anxietății intense și a evitării situațiilor care pot declanșa atacurile de panică, persoanele afectate pot ajunge să se izoleze social și să evite interacțiunile sociale, ceea ce poate duce la pierderea legăturilor sociale și la sentimente de singurătate și izolare.
  4. Reducerea calității vieții: Tulburările de panică pot afecta negativ calitatea vieții unei persoane, limitându-i capacitatea de a participa la activități sociale, profesionale sau recreative și de a se bucura de viață în general.

Este important ca persoanele afectate de tulburările de panică să primească ajutor și suport adecvat pentru a gestiona simptomele și a preveni complicațiile asociate cu această tulburare. Un plan de tratament integrat, care poate include terapie psihologică, medicamente și alte tehnici de gestionare a stresului, poate fi benefic în gestionarea și controlul simptomelor și în prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Prevenția atacurilor de panică

Prevenirea atacurilor de panică poate fi un proces complex și implică abordarea factorilor de risc și gestionarea stresului și anxietății în mod eficient. Iată câteva strategii care pot contribui la prevenirea atacurilor de panică:

  1. Învață despre atacurile de panică: Înțelegerea semnelor și simptomelor asociate cu atacurile de panică poate ajuta la prevenirea acestora. Cunoașterea factorilor declanșatori și a modului în care corpul și mintea reacționează în timpul unui atac de panică poate oferi un sentiment de control și încredere.
  2. Gestionează stresul: Reducerea nivelului de stres din viața ta poate contribui la prevenirea atacurilor de panică. Identifică sursele tale de stres și găsește modalități să le faci față, cum ar fi practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă.
  3. Menține un stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate și somn adecvat, poate ajuta la menținerea echilibrului emoțional și la reducerea riscului de apariție a atacurilor de panică.
  4. Evită consumul excesiv de stimulente: Anumite substanțe, precum cofeina, alcoolul și drogurile ilegale, pot agrava anxietatea și pot crește riscul de apariție a atacurilor de panică. Încearcă să reduci sau să eviți consumul acestor substanțe pentru a-ți menține sănătatea mentală.
  5. Fă față gândurilor negative: Gândurile negative și catastrofice pot amplifica anxietatea și pot declanșa atacuri de panică. Învață să identifici și să contesti gândurile iraționale sau exagerate și să le înlocuiești cu gânduri realiste și echilibrate.
  6. Fii pregătit pentru situații stresante: Dezvoltă strategii și tehnici de gestionare a stresului pe care le poți utiliza în timpul situațiilor stresante sau provocatoare. Acest lucru poate include respirația profundă, meditația, vizualizarea pozitivă sau tehnici de relaxare progresivă a mușchilor.
  7. Caută ajutor profesional: Dacă te confrunți cu atacuri de panică frecvente sau severe, nu ezita să ceri ajutor profesionist de la un terapeut sau medic specializat în sănătatea mentală. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și alte forme de terapie pot fi eficiente în învățarea tehnicilor de gestionare a anxietății și a prevenirii atacurilor de panică.

Prin implementarea acestor strategii și abordarea factorilor de risc în mod activ, poți reduce șansele de a experimenta atacuri de panică și îți poți îmbunătăți calitatea vieții în general.
Te confrunți cu atacuri de panică? Contactează-ne!
La Institutul Brain Map Neuroscience folosim o tehnologie revoluționară de Neurofeedback bazată pe știința creierului, care te ajută să lupți împotriva anxietății și să scapi de atacuri de panică, ca să-ți poți îmbunătăți calitatea vieții. Toată procedura este nedureroasă și nu presupune medicamente. Nu implică stimuli electrici sau alte proceduri periculoase și ineficiente. Dacă tu sau cineva drag suferiți de anxietate, terapia prin antrenamente cerebrale se poate adăuga la planul recomandat de medic. Dacă ai alte întrebări despre procedură sau vrei să afli dacă este potrivită pentru tine, programează-te acum pentru o consultație gratuită de 15 minute cu unul din specialiștii noștri 👇

🧠 Cum funcționează creierul tău?

Descarcă GRATUIT ghidul și află ce arată harta ta cerebrală.

📖 Cărțile noastre - scrise de fondatoarele Institutului BrainMap

📖 Anxietatea. Când mintea nu se mai oprește - 49,00 lei

📖 Eliminarea Atacurilor de Panică (ediția 2024) - 29,00 lei

📖 Vindecarea Anxietății (ediția 2024) - 29,00 lei

📖 Depresia. O hartă prin întuneric - 49,00 lei

📖 Insomnia. Cum să îți recuperezi somnul și echilibrul mental - 49,00 lei

📖 Dependențe. Creierul captiv - 49,00 lei

Vezi toate cele 30 de cărți în magazin →

Programează consultație gratuită →

Vrei să înțelegi ce se întâmplă în creierul tău?

Programează o discuție cu specialiștii Institutului BrainMap și află cum te poate ajuta un BrainMap și antrenamentele cerebrale.

Programează o discuție gratuită

Evaluarea qEEG (brain mapping) se face în centrele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Bacău și Craiova. Tarifele sunt pe pagina de prețuri.

Întrebări frecvente despre atacul de panică

Cât durează un atac de panică?

Cele mai multe atacuri ating vârful în aproximativ 10 minute și trec în 5 până la 20 de minute, iar unele pot ține până la o oră. Când pare că durează ore, e vorba de obicei de mai multe valuri la rând sau de neliniștea și oboseala de după.

Ce să faci când ai un atac de panică?

Primul pas e să rămâi pe loc. Așază-te și respiră rar, cu inspirul, pauza și expirul de câte 4 secunde. Spune-ți că e un atac de panică și că trece, apoi mută-ți atenția pe ce vezi, auzi și atingi în jur. Lasă senzațiile să urce și să coboare în loc să fugi sau să te lupți cu ele.

Poți muri de la un atac de panică?

Atacul de panică în sine nu face rău corpului. Trece singur, chiar dacă frica de moarte e unul dintre simptomele lui. Seamănă însă cu un infarct, așa că primul episod cu durere în piept se verifică medical, iar la o durere care strânge și se întinde în braț sau în maxilar se sună la 112.

Cum îți dai seama dacă e atac de panică sau infarct?

Sigur nu poți să-ți dai seama doar după cum te simți. Panica vine brusc și cu multă frică, atinge vârful în câteva minute și apoi cedează, pe când durerea de infarct e mai des o apăsare care se întinde în braț, în gât sau în maxilar și nu trece. La primul episod sau la orice îndoială suni la 112.

De ce am atacuri de panică noaptea?

Atacul de panică nocturn nu vine dintr-un coșmar, ci te trezește din somnul non-REM. E frecvent la oamenii cu tulburare de panică, dintre care între 44% și 71% au avut cel puțin unul. Dacă se repetă și sforăi tare, spune-i medicului, ca să fie exclusă apneea în somn.

Care e diferența dintre atacul de panică și atacul de anxietate?

Atacul de panică lovește brusc, cu simptome fizice puternice care ating vârful în câteva minute. „Atacul de anxietate” nu e un diagnostic medical, ci numele dat unei neliniști mari care crește treptat în jurul unei griji și poate ține ore. La același om cele două se pot amesteca.

Se tratează atacurile de panică?

Da, și destul de bine. Când atacurile se repetă, cele mai solide dovezi le are terapia cognitiv-comportamentală, pentru care ghidul NICE recomandă 7 până la 14 ore în total. Medicul poate adăuga un antidepresiv, în timp ce benzodiazepinele nu sunt recomandate în tulburarea de panică.

Surse

  • American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR), Washington DC, American Psychiatric Association Publishing, 2022, doi.org/10.1176/appi.books.9780890425787.
  • Cackovic C, Nazir S, Marwaha R, Panic Disorder, StatPearls, StatPearls Publishing, 2023, PMID 28613692, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28613692.
  • de Jonge P, Roest AM, Lim CC, Florescu SE și colab., Cross-national epidemiology of panic disorder and panic attacks in the world mental health surveys, Depression and Anxiety, 2016, 33(12): 1155-1177, PMID 27775828, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27775828.
  • Craske MG, Tsao JC, Assessment and treatment of nocturnal panic attacks, Sleep Medicine Reviews, 2005, 9(3): 173-184, PMID 15893248, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15893248.
  • Papola D, Ostuzzi G, Tedeschi F, Gastaldon C și colab., Comparative efficacy and acceptability of psychotherapies for panic disorder with or without agoraphobia: systematic review and network meta-analysis of randomised controlled trials, The British Journal of Psychiatry, 2022, 221(3): 507-519, PMID 35049483, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35049483.
  • Guaiana G, Meader N, Barbui C, Davies SJ și colab., Pharmacological treatments in panic disorder in adults: a network meta-analysis, Cochrane Database of Systematic Reviews, 2023, 11: CD012729, PMID 38014714, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38014714.
  • National Institute for Health and Care Excellence (NICE), Generalised anxiety disorder and panic disorder in adults: management (CG113), 2011, actualizat 2020, recomandările 1.3.6 și 1.3.12-1.3.21, nice.org.uk/guidance/cg113.
  • NHS, Panic disorder, Heart attack și Stroke: symptoms, nhs.uk/mental-health/conditions/panic-disorder, nhs.uk/conditions/heart-attack, nhs.uk/conditions/stroke/symptoms.
  • Kim HG, Koo BH, Lee SW, Cheon EJ, Management of Panic Disorder with Neurofeedback in Patients with Muscular Dystrophy: A Case Report, Alpha Psychiatry, 2021, 22(4): 219-221, PMID 36424934, ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9590642.
💬 WhatsApp
Ai o întrebare?