Se poate trăi o viață normală după un accident vascular cerebral!
Anual, 15.000.000 de persoane au parte de accident vascular cerebral în întreaga lume. Dintre aceștia, 5.000 își pierd viața, iar alții 5.000 rămân cu handicap permanent (potrivit W.H.O.).
Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, având un impact devastator asupra pacienților și familiilor acestora. Conform statisticilor, AVC-urile sunt una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial, afectând anual milioane de persoane. Frecvența acestor evenimente variază semnificativ în funcție de regiune și factori demografici, dar prevalența lor rămâne alarmant de ridicată. Cu toate acestea, există speranță pentru pacienții care au suferit un AVC, datorită progreselor semnificative în domeniul medical și al tehnologiilor de reabilitare. Înțelegerea opțiunilor de recuperare și intervenție timpurie poate face diferența între o viață cu dizabilități severe și o revenire semnificativă a funcționalității.
AVC nu afectează doar pacientul, ci și apropiații săi, care trebuie să fie alături de acesta pentru a-l ajuta să lupte împotriva daunelor provocate de accidentul cerebral.
Dacă ai pe cineva drag care a suferit un AVC, e important să-i fii aproape pentru sprijin, încurajare, susținere și îngrijire. Toate acestea, împreună cu terapia de recuperare pe care pacientul va fi nevoit să o urmeze, îl pot ajuta să-și recapete capacitățile afectate de AVC.
La Institutul Brain Map Neuroscience folosim o tehnologie revoluționară de neurofeedback bazată pe știința creierului pentru a lupta împotriva complicațiilor apărute în urma unui AVC, pentru o a doua șansă la o viață normală.
Folosind o nouă aparatură medicală exclusivă, fabricată și omologată în S.U.A., terapia se bazează pe antrenarea neuroplasticității creierului. Astfel, regiunile sănătoase pot prelua funcțiile afectate în urma accidentului vascular cerebral. De asemenea, neurofeedback-ul promovează crearea de noi rețele neuronale, accelerând procesul de recuperare.
Toată procedura este nedureroasă și nu provoacă reacții secundare. Nu implică stimuli electrici sau alte proceduri periculoase și ineficiente.
Această aparatură medicală a fost folosită încă de la început pentru antrenamentele cosmonauților și astronauților de la NASA și pentru a îmbunătăți abilitatea de concentrare a piloților în situații foarte stresante.
Acum poți beneficia și tu de efectele terapiei prin Neurofeedback chiar în România!
Ce este accidentul vascular cerebral (AVC) și cum se manifestă?
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune medicală gravă care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ, privând țesutul cerebral de oxigen și substanțe nutritive. În lipsa unei intervenții rapide, celulele cerebrale încep să moară în câteva minute. AVC-ul poate provoca daune severe și permanente la nivelul creierului și poate duce la moarte dacă nu este tratat prompt.
Tipurile de AVC
⭕ AVC ischemic
AVC trombotic: cauzat de un cheag de sânge (tromb) care se formează într-o arteră care furnizează sânge creierului.
AVC embolic: cauzat de un cheag de sânge sau alt material care se deplasează de la altă parte a corpului la creier, blocând o arteră cerebrală.
⭕ AVC hemoragic
HEmoragia intracerebrală: apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe și sângerează în țesutul cerebral.
Hemoragia subarahnoidiană: apare atunci când sângerarea se produce în spațiul dintre creier și membrana care îl înconjoară.
⭕ Atac ischemic tranzitoriu (AIT)
Adesea denumit „mini-AVC”, AIT este o întrerupere temporară a fluxului de sânge către o parte a creierului, care provoacă simptome similare cu cele ale unui AVC, dar care durează doar câteva minute sau ore și nu lasă daune permanente.
Primul ajutor în caz de AVC
Primul ajutor în cazul unui AVC este esențial pentru a limita daunele și a îmbunătăți șansele de recuperare. Dacă suspectați că cineva are un AVC, urmați acești pași:
Recunoașteți semnele: Utilizați metoda FAST (Face, Arms, Speech, Time) pentru a identifica rapid simptomele unui AVC:
- Face (Față): Cereți persoanei să zâmbească. Observați dacă un colț al gurii se lasă în jos.
- Arms (Brațe): Cereți persoanei să ridice ambele brațe. Un braț poate să cadă sau să nu se ridice deloc.
- Speech (Vorbire): Cereți persoanei să repete o frază simplă. Vorbirea poate fi neclară sau ciudată.
- Time (Timp): Dacă observați oricare dintre aceste semne, sunați imediat la serviciile de urgență. Timpul este esențial.
Sunați la serviciile de urgență: Apelați imediat 112 și descrieți simptomele și timpul de la debutul acestora.
Asigurați confortul persoanei: Așezați persoana într-o poziție confortabilă, menținând capul și umerii ușor ridicați. Nu îi oferiți mâncare sau băuturi.
Monitorizați starea: Fiți atenți la orice schimbare în starea de conștiență și pregătiți-vă să începeți resuscitarea cardio-pulmonară (RCP) dacă persoana devine inconștientă și nu mai respiră.
Acționarea rapidă și eficientă în caz de AVC poate salva vieți și poate reduce semnificativ impactul pe termen lung al acestei afecțiuni devastatoare.
De ce este importantă recuperarea după un AVC?
Recuperarea după un accident vascular cerebral (AVC) este crucială pentru mai multe motive, fiecare contribuind la îmbunătățirea calității vieții pacientului și la reintegrarea acestuia în activitățile zilnice. Iată câteva dintre cele mai importante motive pentru care recuperarea este esențială:
1. Restaurarea funcțiilor pierdute
AVC-ul poate provoca pierderi semnificative ale funcțiilor motorii, cognitive și senzoriale. Prin intermediul unui program de recuperare bine structurat, pacienții pot recâștiga parțial sau total aceste funcții, permițându-le să își recapete independența și să-și desfășoare activitățile zilnice.
2. Prevenirea complicațiilor secundare
Imobilizarea prelungită și lipsa de activitate fizică pot duce la complicații precum trombozele venoase profunde, infecții pulmonare, escare și contracturi musculare. Recuperarea activă ajută la prevenirea acestor probleme prin stimularea circulației și menținerea mobilității articulațiilor.
3. Îmbunătățirea stării psihologice
Un AVC poate avea un impact profund asupra stării emoționale și psihologice a pacientului, ducând la depresie, anxietate și sentiment de inutilitate. Programele de recuperare, care includ adesea consiliere psihologică și suport emoțional, pot ajuta pacienții să-și redobândească încrederea și să-și îmbunătățească starea de bine mentală.
4. Reintegrarea socială și profesională
Recuperarea eficientă poate facilita reintegrarea socială și profesională a pacienților, permițându-le să revină la locul de muncă și să participe activ în comunitate. Acest aspect este esențial pentru menținerea unei vieți sociale active și pentru reducerea izolării sociale.
5. Maximizarea potențialului de recuperare
Primele luni după un AVC sunt critice pentru recuperare, deoarece creierul are o plasticitate crescută, ceea ce permite formarea de noi conexiuni neuronale și recuperarea funcțiilor afectate. Prin intervenții timpurii și continue, pacienții pot atinge niveluri maxime de recuperare.
6. Educația și prevenția recurenței
Recuperarea include educația pacientului și a familiei acestuia despre factorii de risc și măsurile preventive pentru a evita un nou AVC. Schimbările în stilul de viață, cum ar fi dieta sănătoasă, exercițiile fizice regulate și controlul tensiunii arteriale, sunt esențiale pentru prevenirea recurenței.
Recuperarea după un AVC nu doar că ajută la refacerea funcțiilor pierdute, dar joacă un rol vital în prevenirea complicațiilor, îmbunătățirea stării psihologice, reintegrarea socială și profesională și educația pentru prevenirea unui nou AVC.
Cum ajută Terapia Neurofeedback Plus în recuperarea după un AVC?
Datorită neuroplasticității putem forma noi căi neuronale. Prin antrenarea acesteia, regiuni sănătoase ale creierului pot învăța funcțiile afectate în urma accidentului vascular cerebral.
Neurofeedback promovează crearea de noi rețele neuronale, accelerând procesul de recuperare.
Cum funcționează neurofeedback-ul?
Neurofeedback-ul este o tehnică de biofeedback care utilizează înregistrarea activității cerebrale în timp real pentru a ajuta pacienții să-și regleze și să-și îmbunătățească funcționarea cerebrală. În contextul recuperării după un accident vascular cerebral (AVC), neurofeedback-ul poate juca un rol important în procesul de reabilitare prin promovarea neuroplasticității și îmbunătățirea controlului motor și cognitiv. Iată cum funcționează această tehnică și cum poate ajuta pacienții care au suferit un AVC:
- Înregistrarea activității cerebrale:
Neurofeedback-ul începe prin plasarea unor electrozi pe scalpul pacientului pentru a măsura activitatea electrică a creierului (investigația qEEG BrainMap).
- Feedback în timp real:
Pacientul primește feedback în timp real despre activitatea sa cerebrală prin intermediul unui ecran sau al unor stimuli auditivi. Feedback-ul poate fi sub forma unor jocuri, animații sau sunete care se modifică în funcție de activitatea cerebrală a pacientului.
- Antrenamentul creierului:
Pacientul este instruit să își modifice activitatea cerebrală pentru a obține un feedback pozitiv (de exemplu, pentru a face o animație să se miște corect sau un sunet să fie plăcut).
Prin repetarea acestor exerciții, pacientul învață să își autoregleze activitatea cerebrală și să îmbunătățească funcționarea creierului în zonele afectate de AVC.
Beneficiile neurofeedback-ului în recuperarea după AVC
Promovarea neuroplasticității:
Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se reorganiza și de a forma noi conexiuni neuronale. Neurofeedback-ul stimulează această plasticitate, facilitând recuperarea funcțiilor pierdute sau afectate.
Îmbunătățirea controlului motor:
Prin antrenamentul specific al creierului, neurofeedback-ul poate ajuta la restabilirea controlului motor fin și grosier, esențial pentru activitățile zilnice, cum ar fi mersul, scrisul și alte mișcări coordonate.
Recuperarea funcțiilor cognitive:
Neurofeedback-ul poate îmbunătăți funcțiile cognitive, cum ar fi atenția, memoria, procesarea informațiilor și funcțiile executive, toate acestea putând fi afectate în urma unui AVC.
Reducerea spasticității și a durerii:
Unele studii sugerează că neurofeedback-ul poate ajuta la reducerea spasticității (tensiunea musculară anormală) și a durerii cronice asociate cu AVC-ul.
Îmbunătățirea stării emoționale și a calității vieții:
Prin îmbunătățirea funcțiilor cerebrale și reducerea simptomelor asociate, neurofeedback-ul poate contribui la o stare emoțională mai bună și la o calitate a vieții superioară pentru pacienții care au suferit un AVC.
Provocări și limitări ale terapiei prin neurofeedback în recuperarea post-AVC
Terapia prin neurofeedback pentru recuperarea post-AVC se confruntă cu limite în ceea ce privește rezultatele, deoarece nu toți pacienții răspund în mod uniform la această terapie, iar unele persoane pot observa doar îmbunătățiri minore, eficacitatea neurofeedback-ului putând fi influențată de severitatea și locația AVC-ului, precum și de starea generală de sănătate a pacientului, ceea ce face dificilă generalizarea rezultatelor pozitive. De asemenea, durata și intensitatea tratamentului necesare pentru a observa îmbunătățiri semnificative sunt încă neclare, tocmai datorită particularităților unice ale creierului fiecărui pacient.
Sfaturi și metode pentru preveni accidentele vasculare cerebrale
Prevenirea accidentelor vasculare cerebrale (AVC) implică adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc cunoscuți. Iată câteva sfaturi și metode pentru a reduce riscul de AVC:
1. Mențineți o alimentație sănătoasă
Consumați fructe și legume: Acestea sunt bogate în vitamine, minerale și fibre, și sărace în grăsimi.
Alegeți grăsimi sănătoase: Optați pentru grăsimi nesaturate, cum ar fi cele din uleiul de măsline, nuci și avocado, și evitați grăsimile trans și saturate.
Reduceți consumul de sare: Un aport ridicat de sare poate crește tensiunea arterială, un factor major de risc pentru AVC.
Includeți cereale integrale: Acestea ajută la menținerea unui nivel sănătos al colesterolului și al glicemiei.
2. Exerciții fizice regulate
Activitate moderată: Încorporați cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul.
Activitate viguroasă: Alternativ, optați pentru 75 de minute de activitate intensă, cum ar fi alergarea sau antrenamentele de intervale.
Antrenament de forță: Efectuați exerciții de forță de cel puțin două ori pe săptămână pentru a îmbunătăți sănătatea musculară și osoasă.
3. Gestionarea greutății corporale
Menținerea unei greutăți sănătoase: Supraponderabilitatea și obezitatea cresc riscul de hipertensiune arterială, diabet și boli cardiovasculare, toate fiind factori de risc pentru AVC.
Dieta echilibrată: Combinarea unei alimentații sănătoase cu exerciții fizice regulate ajută la menținerea unei greutăți corporale adecvate.
4. Monitorizarea tensiunii arteriale
Controlul tensiunii arteriale: Hipertensiunea este un factor major de risc pentru AVC. Verificați-vă regulat tensiunea arterială și urmați recomandările medicului pentru a o menține sub control.
Medicație și dietă: Dacă aveți hipertensiune, urmați tratamentul prescris și mențineți o dietă săracă în sare.
5. Gestionarea diabetului
Controlul glicemiei: Diabetul crește riscul de AVC, așa că este esențial să vă monitorizați glicemia și să respectați tratamentul prescris de medic.
Stil de viață sănătos: Dieta echilibrată și exercițiile fizice regulate sunt cruciale pentru gestionarea diabetului.
6. Renunțarea la fumat
Eliminați fumatul: Fumatul crește semnificativ riscul de AVC. Renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea vasculară și reduce riscul de boli cardiovasculare.
7. Consumul moderat de alcool
Limitarea consumului de alcool: Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și riscul de AVC. Limitați-vă la maximum un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați.
8. Gestionarea stresului
Tehnici de relaxare: Practicați meditația, yoga sau alte tehnici de relaxare pentru a reduce stresul, care poate contribui la hipertensiune și alte probleme de sănătate.
Activități recreative: Împărțiți timpul între muncă și activități plăcute pentru a menține un echilibru sănătos.
9. Controale medicale regulate
Consultați medicul: Mergeți la controale medicale regulate pentru a monitoriza starea generală de sănătate și a identifica din timp orice probleme.
Testele de screening: Urmați recomandările pentru teste de screening, cum ar fi verificarea colesterolului și a tensiunii arteriale.
10. Medicația preventivă
Urmați prescripțiile medicale: Dacă aveți factori de risc pentru AVC, medicul poate prescrie medicamente pentru a reduce riscul, cum ar fi anticoagulante sau medicamente pentru scăderea colesterolului.
Adoptarea acestor metode poate ajuta la reducerea semnificativă a riscului de AVC și la menținerea unei stări generale de sănătate optimă.
Ajută persoana dragă să amelioreze complicațiile apărute după AVC pentru se bucura de o viață liniștită și fericită!
Deși pe moment lucrurile par descurajante și imposibil de tratat, recuperarea este posibilă. Dacă pacientul respectă planul de terapie, putem să-l ajutăm să-și recapete funcțiile afectate, ca să poată trăi o viață calitativă și să se simtă ca înainte de AVC.
Dacă ai alte întrebări despre procedură sau vrei să afli dacă este potrivită pentru situația ta, programează-te acum pentru o consultație gratuită de 15 minute cu unul din specialiștii noștri.